Relația dintre copil și mamă în perioada prenatală

Așteptarea unui copil este o perioadă plină de emoție, curiozitate, poate și puțină teamă. Cum va fi? Cum se va descurca mama cu nou-născutul? Procesul de formare și de creștere este un adevărat miracol. Asociată acestui miracol, relația dintre mamă și copil începe încă înainte ca acesta să vadă lumina zilei.

Aceasta pentru că fătul poate percepe anumite proprietăți ale mediului (de exemplu: muzica, vocile, bătaia inimii mamei, gusturile, presiunile aplicate pe abdomenul mamei ). De asemenea, este capabil să reacționeze, are mișcări variate (își suge degetul, își schimbă des poziția ).

1. La nivel senzorial, există o comunicare între făt și corpul mamei sau spațiul din jurul ei. Mai întâi, această comunicare o descoperim ca asociată formării sistemelor senzoriale: ele se dezvoltă treptat, primul fiind sistemul tactil, urmat de cel vestibular (cel care permite menținerea în poziție dreaptă în raport cu gravitația, altfel spus, simțul echilibrului ), urmează sistemul olfactiv, cel auditiv și ultimul, sistemul vizual, care este foarte puțin stimulat în perioada gestației, spre deosebire de sistemul auditiv. Aceasta pentru că se cunoaște faptul că în timpul gravidității viața mamei se desfășoară într-un mediu plin de sunete și sonorități de tot felul, la care se adaugă zgomotele cel mai ușor de perceput de făt, sunetele interne, produse de corpul mamei. Cercetările au determinat această capacitate a fătului de a „auzi" prin măsurarea reacției sale, dovedită prin schimbarea ritmului cardiac, în cazul expunerii la diferite zgomote, sunete. Același mod de observare a adus dovada că fătul recunoaște vocea mamei. Atunci când își aude mama vorbind, ritmul său cardiac se mărește din ce în ce mai mult. Nu se întâmplă același lucru dacă o persoană necunoscută vorbește în apropiere. De la această familiarizare din perioada intrauterină cu vocea mamei rezultă faptul, deloc surprinzător, că la naștere bebelușul îi recunoaște vocea și se simte mai liniștit atunci când mama îi vorbește.

Muzica pe care mama o ascultă este și ea un element care poate fi luat în seamă. Un studiu realizat de dr. Reyes Gómez, de la clinica Oaxaca (Mexic ) demonstrează că fătul reacționează la muzică cu patru luni înainte de naștere. Astfel, nou-născuții care fuseseră obișnuiți înainte de naștere, prin audițiile mamei, cu muzica lui Mozart și care o auzeau în sala de naștere, erau mult mai liniștiți și lipsiți de agresivitate la momentul nașterii și ulterior. Muzica liniștită aduce un efect de relaxare și de armonie fătului, contribuind în timp la dezvoltarea capacităților lui intelectuale. Aceasta pentru că este o formă de stimulare a creierului.

CONCLUZIA este aceea că, oricât de mic este fătul, este bine ca mama să-i vorbească, să-i cânte, pentru a-l deprinde cu cea mai importantă voce pentru existența sa. Evident, este vorba despre vorbirea calmă, drăgăstoasă, nu de exprimarea unor nemulțumiri, suferințe. Dacă tatăl se va asocia acestei "conversații" cu fătul, va figura, alături de mamă, printre glasurile plăcute și ocrotitoare pe care bebelușul le va recunoaște. Este drept, apare o diferență importantă în timp: nou-născutul recunoaște vocea mamei încă din primele zile de viață, în timp ce recunoașterea vocii tatălui se poate verifica doar de la a patra lună. Explicația poate fi și aceea că, spre deosebire de mamă, tatăl vorbește mai puțin copilului înainte de nașterea sa. Să reținem, așadar, că orice tip de expunere a fătului în perioada intrauterină, mediată de corpul mamei, inclusiv la gusturi, mirosuri, sunete, reprezintă senzații pe care va fi capabil să le resimtă sau să le prefere după naștere. Așadar, există o clară continuitate între perioada gestației și cea care debutează cu momentul venirii pe lume.

2. La nivel emoțional, există o comunicare a mamei cu fătul.

Gândurile mamei nu se transmit fătului, deoarece nu există între cei doi conexiuni neuronale directe, dar emoțiile și, mai ales, stresul, provoacă fătului o cascadă de reacții hormonale, care pot modifica fluxul sanguin în uter, cauzând astfel schimbări. Cercetătorii nu au putut da un răspuns exact, mai întâi, dacă stresul sau emoțiile negative ale mamei duc la o naștere prematură sau la o greutate mică a nou-născutului, dar nici la felul în care aceste emoții influențează dezvoltarea bebelușului sau a copilului (la nivelul evoluției somatice, a dezvoltării capacităților cognitive sau a atenței ).

Ceea ce se știe exact este faptul că stările și emoțiile mamei modifică moleculele aromatice, altfel spus, influențează gustul alimentelor, la care fătul este sensibil. De asemenea, gândurile pe care mama le are în legătură cu viitorul copil se pare că au impact asupra fătului. Astfel, Jean-Pierre Relier, unul dintre cei mai cunoscuți doctori neonatologi francezi afirmă că „Faptul de a gândi la copil are consecințe fizice asupra lui. Buna dezvoltare a fătului depinde mult de atenția pe care mama sa i-a acordă". Chiar dacă poate fi considerată un fel de poveste romanțată, cazul unui bebeluș născut înainte de termen a fost interpretat de acest medic drept o atenționare față de mamă, preocupată în primul rând de carieră, asupra faptului că nu se gândește la ceea ce este esențial, adică la copilul pe care îl va aduce pe lume. De asemenea, gândul la copil, fie că este exprimat sau nerostit, are un fel de rol de scut de protecție. De fiecare dată când mama abandonează acest gând, preocupându-se de relația de cuplu, de problemele profesionale sau de felul în care corpul ei se schimbă, fătul „se simte pierdut" - afirmă J. P. Relier.

CONCLUZIA pentru viitoarele mame: spuneți cât mai des copilului pe care îl purtați cât de mult îl iubiți și cât de important este, fie că o faceți cu glas tare, fie că doar o gândiți. Dragostea și siguranța se vor transmite.

Surse:
DeCasper, A., Lecanuet, P.-P., Busnel, M.-C., Granier-Deferre, C., & Maugeais, R. (1994 ). "Fetal reactions to recurrent maternal speech." Infant Behavior and Development, 17, pg. 159-164.

Hepper, P. (1991 ). "An examination of fetal learning before and after birth." The Irish Journal of Psychology, 12, 95-107.

https://www.santemagazine.fr/sante/grossesse-et-bebe/mere-enfant-quel-lien-pendant-la-grossesse-172288.

https://www.melodys.org/en/aldryn-newsblog/la-musique-favorise-le-developpement-cerebral-de-l-enfant/