Efectele stresului prelungit asupra organismului

Stresul cronic poate avea efecte devastatoare asupra organismului, deoarece corpul uman nu este proiectat să funcționeze sub stres prelungit in mod constant. În situații de stres, glandele suprarenale eliberează cortizol pentru a ajuta organismul să facă față stresului. Acest lucru face parte din răspunsul natural de "luptă sau fugi", care pregătește organismul pentru acțiune. Dacă stresul este cronic, nivelurile de cortizol rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp. 

Principalele efecte ale stresului prelungit sunt urmatoarele:

1. Sistemul cardiovascular: Stresul cronic poate crește tensiunea arterială, creând un risc crescut de boli de inimă, atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale. Nivelurile ridicate de cortizol, hormonul stresului, pot provoca inflamații și îngustarea arterelor.

2. Sistemul imunitar: Un nivel constant de stres slăbește sistemul imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la infecții, răceli și alte boli. De asemenea, poate agrava boli autoimune sau alte afecțiuni inflamatorii.

3. Sistemul digestiv: Stresul poate provoca tulburări gastrointestinale, inclusiv sindromul de colon iritabil, reflux gastric sau chiar ulcere. Poate afecta și apetitul, ducând la pierderea sau creșterea necontrolată în greutate.

4. Sistemul endocrin: Producerea excesivă de cortizol și adrenalină afectează echilibrul hormonal, ducând la probleme metabolice, inclusiv diabet de tip 2 și sindrom metabolic.

5. Sănătatea mintală: Stresul cronic este direct legat de anxietate, depresie și alte tulburări psihologice. Poate diminua capacitatea de concentrare, poate cauza iritabilitate și probleme de somn, amplificând ciclul stresului.

6. Sistemul muscular și osos: Contractarea continuă a mușchilor din cauza stresului poate duce la dureri cronice, inclusiv dureri de spate sau migrene. În timp, stresul cronic poate afecta și densitatea osoasă.

7. Îmbătrânirea prematură: Stresul constant accelerează îmbătrânirea celulară prin scurtarea telomerilor, componente esențiale pentru protecția ADN-ului.

Căderea părului cauzată de stres

Stresul intens sau prelungit poate declanșa o afecțiune numită efluvium telogen, în care un număr mare de foliculi piloși intră simultan în faza de repaus, ceea ce poate duce la o cădere bruscă și vizibilă a părului. Căderea părului cauzată de stres poate genera, la rândul său, anxietate suplimentară, ceea ce agravează nivelul de stres și poate continua ciclul căderii părului.

Luarea în greutate, mai ales în zona abdominală

Nivelurile crescute de cortizol pot duce la o creștere a poftei de mâncare, în special pentru alimente bogate în grăsimi și zahăr. Aceasta este o reacție evolutivă, deoarece organismul tinde să stocheze energie sub formă de grăsime în perioade de stres, pentru a se pregăti pentru eventuale dificultăți. Cortizolul favorizează depozitarea grăsimii, în special în zona abdominală. Grăsimea abdominală este mai periculoasă pentru sănătate, deoarece este legată de afecțiuni precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 și sindromul metabolic.

Stresul și apariția coșurilor

Cortizolul, hormonul stresului, afectează mai multe funcții ale organismului, inclusiv producția de sebum (ulei) în piele. Un nivel crescut de cortizol poate stimula glandele sebacee să producă mai mult sebum, ceea ce duce la blocarea porilor și, ulterior, la apariția coșurilor. Coșurile pe față apar atunci când porii sunt blocați de sebum în exces, celule moarte și bacterii. În condiții de stres, inflamația la nivelul pielii poate crește, agravând acneea și făcând coșurile mai dureroase și mai persistente. Stresul declanșează eliberarea cortizolului, care influențează producția de sebum și inflamația pielii, contribuind la apariția și agravarea coșurilor.

Concluzii

Cortizolul ridicat ca răspuns la stres cronic poate contribui la căderea părului, în special prin dereglarea ciclului natural de creștere a firelor de păr. Stresul cronic poate duce la creșterea producției de cortizol, care, la rândul său, poate crește sau scade pofta de mâncare și favoriza acumularea de grăsime, în special în zona abdomenului. Aceasta poate explica de ce unii oameni iau sau scad în greutate în perioadele de stres intens. Stresul declanșează eliberarea cortizolului, care influențează producția de sebum și inflamația pielii, contribuind la apariția și agravarea coșurilor. Abordarea stresului cronic prin tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile fizice regulate și terapia, este esențială pentru a preveni aceste efecte dăunătoare.