Dezvoltarea intelectuala a copilului

Teoria cognitiva a dezvoltarii Piaget:
Cea mai cunoscuta teorie a dezvoltarii cognitive a copilului este cea a psihologului francez Jean Piaget, bazata pe decenii de studiere si observare extensive a copiilor, incluzind fii sai, in mediul lor natural si nu in laborator. Acesta a sustinut cunostintele copiilor ca fiind compuse din scheme, unitati de baza de cunostinte folosite pentru a organiza experientele trecute si a servi drept baza pentru intelegerea unora noi. Schemele sunt in continuu modificate prin doua procese complementare pe care acesta le-a denumit asimilare si acomodare. Asimilarea se refera la procesul de a lua noi informatii prin incorporarea lor intr-o schema deja existenta. Cu alte cuvinte, oamenii asimileaza noi experiente prin relationarea lor la lucruri pe care le stiu deja. Pe de alta parte, acomodarea este ceea ce se intimpla cind schema insasi se schimba pentru a se adapta la noile cunostinte. Dupa Piaget, dezvoltarea intelectuala implica incercarea continua de a echilibra asimilarea cu acomodarea denumind-o echilibrarea.
La baza teoriei sta principiul ca dezvoltarea intelectuala apare intr-o serie de stadii distincte, universale, fiecare caracterizat de nivele de gindire din ce in ce mai complexa. Aceste stadii apar mereu in aceeasi ordine si se construiesc pe ceea ce a invatat deja in stadiile anterioare.

Aceste stadii sunt:
Stadiul sensorimotor (sugar):
In aceasta perioada, care are 6 sub-stadii, inteligenta este demonstrata prin activitate motorie fara folosirea simbolurilor. Cunosterea lumii este limitata, dar in dezvoltare pentru ca este bazata pe interactiuni fizice si experiente. Copilul cistiga permanenta obiectului - memoria la 7 luni. Dezvoltarea fizica - mobilitatea permite copilului sa-si dezvolte noile abilitati intelectuale. Unele abilitati simbolice (limbajul) se dezvolta la sfirsitul acestui stadiu.

Stadiul pre-operational (copilaria timpurie):
In aceasta perioada care are doua substadii, inteligenta este demonstrata prin folosirea de simboluri, limbaj iar memoria si imaginatia sunt dezvoltate, dar gindirea este facuta intr-o maniera nonlogica, nonreversibila. Gindirea egocentrica predomina.

Stadiul operational concret (adolescenta timpurie):
In acest stadiu, caracterizat de 7 tipuri de conservare (numar, durata, masa, greutate, zona si volum) inteligenta este demonstrata prin manipularea logica si sistematica a simbolurilor legate de obiecte concrete. Gindirea operationala se dezvolta (actiunile mentale care sunt reversibile). Gindirea egocentrica diminua.

Stadiul operational formala (adolescenta si perioada de adult):
In acest stadiu inteligenta este demonstrata prin folosirea logica a simbolurilor legate de concepte abstracte. Timpuriu in aceasta perioada exista o revenire la gindirea egocentrica. Doar 35 % dintre elevii de liceu care termina in tarile industrializate obtin operatiunile formale; multe persoane nu gindesc formal in timpul perioadei de adult.

Dezvoltarea intelectuala la copii (0-3 ani virsta): Imediat cum sunt nascuti copiii incep sa invete cum sa-si foloseasca simturile pentru a explora lumea din jurul lor. Cei mai multi nou-nascuti pot fixa si urmari obiectele in miscare, disting volumul sunetelor si de unde vin, vad toate culorile si le disting stralucirea si incep sa anticipeze evenimente, cum ar fi suptul la vazul mamelonului. La 3 luni pot recunoaste fetele, imita expresiile faciale ale altora cum este zimbetul si raspund la sunete familiare.
La virsta de 6 luni incep sa inteleaga cum merge lumea din jurul lor. Imita sunete, se bucura auzindu-si propria voce, isi recunosc parintii, le este frica de straini, fac diferenta intre obiecte animate si neanimate si apreciaza distanta pina la un obiect. Deasemeni realizeaza ca daca scapa un obiect il pot ridica din nou. La 4-7 luni isi recunosc propriile nume.
La 9 luni pot imita gesturi si actiuni, experimenteaza cu proprietatile fizice ale obiectelor, inteleg cuvinte simple precum "nu" si ca obiectele inca exista chiar daca nu le vad. Incep sa testeze raspunsurile parintilor la comportamentul lor cum ar fi aruncatul mincarii pe podea. Isi amintesc actiunile lor si testeaza parintii din nou ca sa vada daca au aceeasi reactie.
La virsta de 12 luni copiii pot urmari un obiect care se misca cu viteza, pot vorbi 2-4 cuvinte, imita sunetele animalelor, asocia numele cu obiectele, dezvolta atasamente fata de obiecte si experimenteaza anxietatea de separare cind sunt luati de linga parinti. La 18 luni pot intelege 10-50 de cuvinte, identifica partile corpului, au simtul propietatii folosind cuvintele "al meu" si pot urma directii care implica doua sarcini diferite cum ar fi sa ridice jucarii si sa le puna in cutie.
Intre 18 luni si 3 ani copiii au atins stadiul sensorimotor din teoria lui Piaget care implica gindirea rudimentara. De exemplu ei inteleg permanenta obiectelor si a oamenilor, urmaresc vizual mutarea obiectelor si incep sa foloseasca instrumentele. Doresc mai multa independenta. Inteleg disciplina si ce comportament este adecvat si inteleg conceptele cuvintelor precum "te rog" si "multumesc".

Dezvoltarea intelectuala la copii (3-12 ani virsta): Copiii invata mult intre virsta de 3 si 12 ani, trecind de la prescolari simplistici pina la ginditori independenti capabili de a intelege probleme complexe. Invatatul si dezvoltarea intelectuala este un proces continuu si gradat, unul care dureaza toata viata si nu doar in copilarie.

Conceptele timpurii (virsta 3-7 ani):
Timpul:
Comparind un copil de 3 ani cu unul de 7 ani se observa diferente mari in cadrul dezvoltarii intelectuale, acoperind diferite zone de cunoastere si intelegere. Cel de 3 ani are de obicei un concept limitat al timpului, descriind trecutul doar ca fiind ieri iar viitorul mine. Peste un an cistiga notiuni mai detaliate, cum este distingerea intre dimineata, dupa-amiaza si noapte, chiar si modificarile anotimpurilor.
Limbajul vorbit:
Dezvoltarea vocabularului si abilitatea de a-si comunica nevoile si dorintele poate fi cea mai mare avansare a copilului din punct de vedere intelectual, intre virstele de 3 si 7 ani. Propozitiile simple reprezinta conversatia principala a unui copil de 3 ani, multe cuvinte fiind intelese de catre membrii familiei dar nu si de catre alte persoane. Cei mai multi copii de 4 ani intra in conversatii cu copii si adulti, povestind fericiti activitatile lor continuind astfel sa se dezvolte pentru urmatorii citiva ani pina cind copilul are 7 ani si se poate exprima singur articulat intelegind povestiri detaliate.
Cititul:
Copilul de 3 ani are probabil citeva carti preferate pe care le cer povestite de catre parinti si chiar au memorat unele dintre ele, prefacindu-se ca citesc mamei. La 5 ani copiii recunosc literele si citeva cuvinte simple scrise, ajutindu-i sa citeasca independent. In functie de unii factori multi copii incep sa citeasca cind au 6 sau 7 ani.
Gindirea logica:
Este capacitatea de a folosi cunostintele actuale pentru a forma opinii educate despre posibile prognosticuri. Copilul de 7 ani fiind capabil sa traga concluzii corecte pe o baza de informatii. Pot deasemeni intelege perspectivele altor persoane si conceptual unor gindiri opuse care pot fi adevarate.

Conceptele tardive (virsta 8-12 ani):
Socializarea:
Un interes crescut in socializare ofera copilului de la 8-12 ani numeroase posibilitati de dezvoltare intelectuala. Concepte sociale cum este etica, dreptatea si justitia devin importante pentru copii la aceasta virsta, care dezvolta un simt de sine crescut luaind decizii pentru ce fel de oameni vor sa ajunga. Anii dinainte de pubrtate sunt vitali pentru dezvoltarea unor principii etice pe care copiii le descopera si vor testa mai tirziu.
Comunicarea verbala si scrisa:
Capabili acum sa se exprime singuri verbal, copiii de 8 ani incep sa fie stapini pe cuvintele scrise. Cind au 12 ani multi copii pot produce scrieri inteligente, bine gindite si cum multi copiii se lupta cu problemele adolescentei, scrisul de poezii sau tinerea unui jurnal ii ajuta sa-si gaseasca locul in lumea care ii face confuzii.
Puterea caracterului:
Desi multi parinti gasesc acest fapt foarte surprinzator, copiii astazi se gasesc intr-o pozitie de a lua decizii despre probleme cum este sexul si drogurile intre virstele de 9 si 12 ani. Avind o baza solida de principia etice si capacitatea de a gindi, ii ajuta sa ia decizii bune cu care sa se descurce in adolescenta si viata de adult. Copiii care au increderea in sine bine dezvoltata se vor baza pe ei insisi pentru a actiona dupa alegerile care li se par corecte.

Adolescentii:
Intre virsta de 12-18 ani adolescentii trebuie sa fie in stadiul de operare formala a lui Piaget. Este caracterizat de cresterea independentei prin gindirea problemelor si a situatiilor. Trebuie sa poata intelege abstractul pur, cum este filozofia si conceptele din matematica. In timpul acestei virste pot sa invete si sa aplice informatiile generale pentru a se adapta la diferite situatii. Pot sa invete anumite informatii si aptitudini pentru o profesie. O componenta majora a trecerii prin adolescenta este tranzitia cognitiva. Fata de copii, adolescentii gindesc in moduri mai avansate, mai eficiente si in general mai complexe. Aceasta capacitate poate fi observata in 5 moduri.
Primul, in timpul adolescentei indivizii devin mai buni decit copiii sa gindeasca despre ceea ce este posibil, in loc sa se limiteze la ceea ce este real. In timp ce gindirea copiilor este orientata la aici si acum, evenimente observate direct - adolescentii pot gindi ipotetic.
Al doilea, in timpul trecerii prin adolescenta indivizii pot gindi idei abstracte: proverb, analogii, metafore. Le creste interesul fata de relatiile interpersonale, politica, filozofie, religie si moralitate.
Al treilea, in timpul adolescentei individul incepe sa gindeaca mai mult despre procesul gindirii sau metacognitia. Astfel pot manifesta introspectie si auto-constiinta crescute.
A patra modificare a gindirii este ca tinde sa devina multidimensionala decit limitata la o singura problema. In timp ce copiii gindesc despre un lucru o data adolescentii pot vedea mai complicat situatiile. Privesc problemele din perspective diferite.
In final, pot vedea mai bine lucrurile ca fiind relative decit absolute. Copiii tind sa vada lucrurile in alb si negru. Acest mod de gindire poate exaspera parintii care simt ca adolescentii intreaba despre totul doar de dragul argumentului.