Iubeste-ma si lasa-ma sa zbor!

De cele mai multe ori parintii fac cum stiu ei mai bine, cum au invatat de la parintii lor sau din experienta vietii lor. Uneori insa raman blocati intr-o anumita etapa de dezvoltare a copilului si le este dificil sa inteleaga ca "copilul" lor a crescut, ca acum este adolescent sau adult.

Simt din comportamentul lui ca incearca sa le transmita ceva, dar il interpreteaza eronat. Le e greu sa accepte ca ei cresc si o sa plece. Frica de despartire ii face sa fuga de realitate sau sa il sufoce cu prea multa protectie. Ei nu incearca decat sa ofere dragoste, doar ca nu o dozeaza eficient. Care este efectul? Razvratirea, incercarea de a iesi din capcana, anturaj dubios in care se simte ascultat, valorizat …

Incerc aici un exercitiu de empatie. O sa incerc sa exprim ce am auzit de multe ori in sufletul unui copil dornic sa creasca, sa zboare. Copiii nostri sunt asa de frumosi sufleteste, iar noi putem invata atat de multe de la ei daca suntem dispusi, daca ne oferim sansa asta. Iubiti-va copiii si lasa-ti-i sa zboare!

Sufletul lui spune: Sunt o persoana, dar uneori uiti asta. Tu ma vezi un copil neputincios si esti inspaimantat de ce ar putea sa mi se intample daca imi dai drumul in lume. Apreciez grija ta, dar imi transferi toate temerile tale crezand ca ma protejezi, ma ranesti nelasandu-ma sa fiu EU. Imi doresc sa fiu omul minunat, dar nu pot sa fiu pentru ca nu ma lasi sa gresesc. Da, fac greseli, dar incerc sa le repar, sa invat din ele. Ma ranesc si poate uneor ii ranesc pe altii, dar ma vindec si invat din asta.

Stiu cat ti-e greu sa vezi asta, dar am crescut, ma transform si asta necesita schimbare. Lasa-ma sa cresc. Lasa-ma sa ma schimb, nici mie nu mi-e usor, te asigur. Lasa-ma sa fac greseli si sa invat din ele. Lasa-ma sa iubesc oameni nepotriviti. Cum altfel sa invat sa-i pretuiesc pe cei potriviti. Cum altfel sa imi dau seama ca pot renunta la cei nepotriviti?

Stiu ca iti doresti sa rezolvi toate conflictele mele si sa imi stergi toate lacrimile, iubesc asta si uneori imi da siguranta, dar sunt lacrimile mele si vreau sa le traiesc, vreau sa ma bucur de viata chiar daca sunt trist uneori. Stiu ca iti e greu, dar uneori vreau sa fiu lasat in pace sa invat sa iubesc, sa fiu ranit, sa invat sa fiu EU.

Iubeste-ma pentru ca sunt, nu pentru ca trebuie sa fiu intr-un fel pe care tu poti sa il accepti sau pentru ce iti doresti tu sa fiu. Iubeste-ma, dar lasa-ma sa zbor, nu imi sugruma zborul. Poate o sa ma intorc sau poate o sa plec definitiv, dar o sa invat sa fac alegeri. O sa invat sa iubesc viata si o sa mi-o fac frumoasa. Poate o sa te dezamagesc, dar e viata mea si nu pot sa o traiesc pe a ta. Te iubesc mult, dar vreau sa zbor.