Adolescenții și grupul de prieteni

Adolescența este perioada de tranziție dintre copilărie și maturitate, este perioada curiozității și a explorării sexuale, a aflării identității de sex - rol. Adolescența este precum un pod pe care ei îl vor traversa, podul de la copilărie către perioada de adult. Pentru unii traversarea acestui pod este facilă, fără peripeții, iar pentru alții este plină de poticneli, de căzături, vor trebui să se ridice, plină de obstacole pe care le vor depăși.

Termenul de adolescență provine din latinescul adolescere, care înseamnă a crește.

Grupul de adolescenți se formează pornind de la anumite considerente ale acestora. Ce-i face pe adolescenții să-și dorească să fie într-un grup? Frica de a nu rămâne singuri, de a nu fi apreciați, iubiți, confirmați de către cei din jur. Singurătatea pentru adolescenți este cea mai grea pedeapsă pe care poate sa le-o dea un părinte sau alte persoane semnificative din viața lor. Uneori se autopedepsesc activandu-și diverse mecanisme de apărare, retrăgându-se, izolându-se de mediul social pentru că există teama că nu sunt destul de buni, de frumoși, de inteligenți pentru a fi acceptați de prietenii lor.

În general, adolescenții caută în prietenii lor pe cineva care să-i accepte așa cum sunt. Dacă nu sunt acceptați în grupul pe care l-au ales, suferă și își aleg alt grup sau se izolează spunând: „nu mai am încredere în nimeni”.

Ce-i aduce împreună? Anumite similitudini de interese precum: moda, jocurile pe calculator, filmele, sportul, plimbările sau alte activități pe care le au în comun. Un anumit nivel de mutualitate, persoane care să exploreze aceleași sentimente, precum și multitudinea de confidențe pe care și le fac unii altora.

Adolescenții au nevoi compatibile și se sprijină unii pe alții când sunt într-o situație dificilă. Deschidere de sine, ieșiri, jocuri comune, laudă, considerație, afecțiune, criticism, dezacord, iritare. Împreună pot face lucruri nepermise, precum fumatul, consumul de alcool, mersul prin cluburi, distrații.

Conduita de intrajutorare - efectul de spectator, îi poate grupa și neîncrederea în sine, nesiguranța, cautarea sensului în viață. Cei aflați în nevoie sunt mai apți de a primi ajutor pentru că ajutorul este așteptat. În grup învață să încalce legea, regulile stabilite de adulții din viața lor și să le ridiculizeze. Hobby-urile comune, principiile de viață asemănătoare îi apropie, simțindu-se bine unii in compania celorlalți. Nevoia de a se spijinii și ajuta reciproc în situații grele pentru ei „de a fi în gașcă”, „de a fi cu tovarasii”, cum spun ei. Fără grupul de prieteni se simt singuri, se simt devalorizați, neimportanți.

Părintii, chiar dacă sunt importanți pentru ei, nu pot suplini nevoia de grup. De aceea este important ca la acestă vârstă să aibă un grup de prieteni pentru că acolo își conturează identitatea de sine. Uneori acestă nevoie le este vitregită de către adulții din viața lor din diverse motive: teama părinților că li se poate întâmpla ceva rău, că grupul poate avea o influență negativă asupra lor, că vor fi influențați în rău de către grup, etc.

Un adolescent singur este un adolescent trist, apatic a cărui stare de bine nu este vizibilă. Vorbe cu ecou pentru adulții din viața adolescenților. Dați-le voie să aibă prieteni, încurajații să-și facă prieteni. Nevoia cea mai mare a lor este aceea de avea prieteni. Nu poți să-i interzici unui adolescent să mai iasaă afară cu prietenii. Fi-ți lângă ei când își caută prieteniile pentru ca să fiți mulțumiți de alegerile făcute și ei să se simtă liniștiți că prietenii pe care i-au ales sunt și pe placul părinților. Da-ți-le voie să și greșească când nu și-au ales grupul pe care și-l doresc, pentru a învăța din greșelile lor și a învăța cum să se ridice atunci când sunt căzuți la pământ. Altfel, vor aștepta mereu să fie sprijiniți, și nu vor ști să se ridice singuri și să meargă mai departe în călătoria către perioada de adult. Grupul îi ajută să-și confirme femininitatea și masculinitatea, să-și confirme identitatea de sine.