Teste psihologice
Personalitate
Cariera
Cuplu si sex
Parinti
Psihoterapie
Probleme psihice
PsihoUtil
Evenimente
Tulburarea afectiva sezoniera
Autor:
Dr. Simona Stiuriuc
Cunoscuta si drept depresia de iarna, melancolia de iarna, depresia de vara sau depresia sezoniera, conditia este o tulburare afectiva in care oamenii cu o sanatate mentala normala in majoritatea anului experimenteaza simptome depresive iarna sau vara, primavara sau toamna in fiecare an. In cartile medicale aceasta nu este o tulburare afectiva unica. Desi expertii au fost la inceput sceptici, aceasta conditie este acum recunoscuta ca o tulburare frecventa cu o prevalenta intre 1 si 10%.
Simptomele conditiei pot consta din dificultate dimineata la trezire, stare de rau dimineata, tendinta de hipersomnie si supraalimentatie, pofta exagerata pentru carbohidrati care conduce la cistig in greutate. Alte simptome cuprind lipsa energiei, dificultate in concentrarea asupra indeplinirii sarcinilor si izolare de prieteni, familie si activitati sociale. Toate aceste fenomene conduc la depresie, sentimente pesimiste, lipsa sperantei si absenta placerii care caracterizeaza o persoana suferinda de aceasta tulburare. Persoanele care experimenteaza primavera sau vara depresii prezinta insomnia, anxietate, iritabilitate, scaderea apetitului, scadere ponderala, izolare sociala, cresterea excitarii sexuale si a riscului de suicid. In plus, multi pacienti nu reusesc sa faca fata temperaturilor ridicate din timpul primaverii si verii.
Cauze:
Cei mai multi medici considera ca exista o cascada de factori care declanseaza conditia:
Raspunsul genetic la lumina solara: unele animale, cum sunt ursii hiberneaza iarna. Cercetatorii sugereaza ca nivelele reduse ale luminii solare afecteaza si oamenii. Totusi unii oameni sunt semnificativ mai afectati decit altii. Aceasta succeptibilitate poate fi in parte genetica.
Ritmul circadian: acest ceas intern al organismului este localizat in creier si ajuta corpul sa-si regleze ciclurile de somn. Reglarea depinde de lumina solara, la unii oameni zilele mai scurte din iarna pot intrerupe ritmul circadian si altera chimia creierului.
Alterarea biochimiei creierului: melatonina este un hormon cerebral care declanseaza somnul si este produsa in raspuns la reducerea luminii. Lumina solara intrerupe producerea hormonului in corp. Durata scurta a zilelor de iarna incurajeaza o secretie mai mare a melatoninei, care poate fi o cauza pentru cei succeptibili la tulburare. Starea afectiva este in parte controlata de un alt hormon cerebral denumit serotonina iar productia lui este ameliorata ca raspuns la soare. Exista o variatie naturala a nivelului serotoninei pe parcursul anotimpurilor, productia scazind in lunile de iarna. Amestecul acestor caracteristici ale productiei de melanina si serotonina poate produce depresia si simptomele asociate la oamenii genetic predispusi.
Factori de risc:
- virsta - conditia este relativ rara la oamenii sub 20 de ani
- sexul - in timp ce conditia este diagnosticata mai frecvent la femei, barbatii au simptome mai severe
- zilele intunecate, lungi de iarna - conditia este mai frecventa iarna si in tarile nordice
- istoricul familial - unele studii sugereaza ca tulburarea este ereditara.
Semne si simptome: Din nefericire tulburarea este gresit diagnosticata. O persoana care a experimentat doua sau trei ierni la rind simptomele caracteristice pot suferi de tulburarea afectiva sezoniera.
Simptomele sunt multiple si variate iar oamenii pot experimenta oricare dintre aceste efecte:
- letargie sau oboseala - absenta energiei pentru activitatile de zi cu zi
- imunitate scazuta - multi oameni sufera de raceli si alte infectii respiratorii in timpul iernii
- probleme ale somnului - hipersomnie, somn tulburat, trezirea foarte devreme dimineata, imposibilitatea de a sta treaz ziua
- depresie - tristete, vinovatie, absenta sperantei, apatie si sentiment de neimportanta
- modificari ale starii afective - excese de hiperactivitate si stare de fericire la unii oameni (cunoscuta drept hipomanie) primavara si toamna
- anxietate - tensiune si imposibilitatea de a face fata stresului de zi cu zi, atacuri de panica
- probleme sociale - iritabilitate, mai ales la copii, comportament abuziv si izolare sociala
- probleme ale atentiei - dificultate de a gindi clar sau in luarea deciziilor
- supraalimentatie - dorinta nestapinita pentru zaharuri si cistigul in greutate, care pot creste emotiile negative
- bulimie - consumul unor cantitati mari de alimente si apoi varsaturi
- absenta libidoului - lipsa interesului pentru sex sau contact fizic
- abuz de alcool sau medicamente, tulburari ale menstruatiei la femei.
Criterii de diagnostic:
Tulburarea nu este considerata a fi separata. Este adaugata descrierii episoadelor majore de depresie sau tulburarii bipolare. Pacientul trebuie sa intruneasca patru criterii: episoade depresive intr-o anumita perioada a anului, remisiune sau manie/hipomanie intr-un anume moment al anului, aceste caracteristici trebuie sa se mentina cel putin doi ani fara episoade nonsezoniere masive de depresie in timpul aceluiasi sezon. In cultura populara, uneori termenul de tulburare afectiva sezoniera este aplicat incorect modificarii normale a nivelului de energie iarna facind oamenii sa creada ca au o problema fizica care trebuie tratata.
Psihologie:
Variatiile sezoniere afective sunt considerate a fi legate de lumina. Un argument pentru acest punct de vedere este eficacitatea terapiei cu lumina stralucitoare. Aceasta conditie este foarte prezenta in regiunea arctica unde incidenta este de 10%. Simptomele mimeaza pe cele ale disritmiei sau chiar al tulburarii depresive majore. Exista deasemeni potentialul risc de suicid la unii pacienti. Uneori pacientii pot sa nu fie depresivi ci mai degraba sa le lipseasca energia de a efectua activitatile de zi cu zi.
Au fost propuse urmatoarele cauze. O posibilitate este lipsa serotoninei. O alta teorie este ca etiologia ar fi legata de melatonina produsa la intuneric de catre glanda pineala.
Tratament: Exista numeroase tratamente diferite pentru tulburarea afectiva sezoniera clasica (iarna) incluzind terapia cu lumina, medicatie, administrarea de aer ionizat, terapia cognitiv comportamentala si suplimentarea atent dozata a melatonina. Alterarile legate de fotoperioadele anului ale secretiei melatoninei poate afecta cliclurile sezoniere afective. Acest fenomen sugereaza ca terapia cu lumina poate fi eficienta. Aceasta foloseste o lampa speciala care emite mai multi lumeni decit o lampa incandescenta normala. Se folosesc lumina alba la 10.000 lux, lumina albastra la 2.500 lux sau lumina verde la 350 lux. Lumina alba in terapie este eficienta cind pacientul sta la o anumita distanta prescrisa, de obicei 30-60 cm, in fata lampii cu ochii deschisi dar fara sa tinteasca lumina pentru 60 de minute.
Stimularea Down s-a dovedit deasemeni a fi eficienta. Terapia folosind lumina solara este deasemeni folositoare. Se poate folosi antidepresivele inhibitoare ale recaptarii serotoninei si bupropion profilactic. Antidepresivele eficiente sunt fluoxetine, sertalina sau paroxetina.
Ionizarea cu aer negativ implica eliberarea de particule incarcate in mediul de culcare, eficienta in 50% dintre cazuri. O alta explicatie este nivelul scazut al vitaminei D la oamenii fara raze ultraviolete B indeajuns in piele. O alternativa la folosirea luminii sunt suplimentele de vitamina D.
Tulburarea afectiva sezoniera si tulburarea bipolara:
Cei mai multi oameni cu aceasta conditie experimenteaza depresie majora, dar pina la 20% pot avea sau pot dezvolta tulburare bipolara. Este importanta diferentierea intre ameliorarea starii afective asociate cu revenirea din iarna si un episod maniac datorita diferentelor terapeutice.
Abordurile psihosociale:
- identificarea problemelor psihosociale ale pacientului, a atributelor si a limitarilor asociate cu conditia
- evaluarea atentiei, motivatiei si a increderii in sine ale pacientului
- identificarea lucrurilor importante pentru pacient
- identificarea sustinerii sociale disponibile pentru a ajuta pacientul.
Terapia de grup cuprinde:
- controlul stresului, controlul nutritiei si a greutatii
- incetarea fumatului, abuzul de substante
- activitatile de iarna, educarea somnului
- stima de sine, sanatatea sexuala.
Terapia cognitiva comportamentala:
Este folosita larg in tratarea conditiei precum si a altor afectiuni mentale. Ajuta la identificarea asteptarilor si a interpretarilor care conduc pacientii la depresie si anxietate, ajustarea la realitate si intreruperea izolarii sociale si a inhibitiilor. Implementata adecvat poate ajuta oamenii sa-si modifice procesele cognitive, care apoi pot corespunde cu modificarea sentimentelor si a comportamentelor. Aceasta doreste identificarea timpurie a gindurilor negative si a comportamentelor modificate asociate cu sezonul de iarna.
Aptitudinile invatate prin aceasta terapie pot cuprinde:
- dezvoltarea unui repertoriu de interese de iarna
- folosirea jurnalelor pentru a inregistra gindurile negative automatice
- crearea unui nivel echilibrat de activitate
- rezolvarea problemelor fata de situatiile care initiaza gindire negativa
- stabilirea de planuri pentru mentinerea aptitudinilor castigate si prevenirea recaderilor.
Terapia increderii in sine:
Aceasta terapie se bazeaza pe notiunea ca depresia apare prin esecul cronic de a-si realiza scopurile personale datorita unei imposibilitati de a se auto-motiva.
Sfaturi pentru ameliorarea simptomelor:
- cresterea expunerii la soare, puteti pune biroul linga o oglinda sau daca este posibil luati masa afara
- lasati lumina soarelui in casa, nu trageti perdelele si taiati copacii care fac umbra
- faceti exercitii fizice, acestea sunt un tratament eficient pentru depresie si anxietate
- aveti grija de dumneavoastra, faceti sport regulat, fiti siguri ca aveti modele de somn si alimentatie sanatoasa
- mergeti in vacanta de iarna in locuri calde si insorite.
Simptomele conditiei pot consta din dificultate dimineata la trezire, stare de rau dimineata, tendinta de hipersomnie si supraalimentatie, pofta exagerata pentru carbohidrati care conduce la cistig in greutate. Alte simptome cuprind lipsa energiei, dificultate in concentrarea asupra indeplinirii sarcinilor si izolare de prieteni, familie si activitati sociale. Toate aceste fenomene conduc la depresie, sentimente pesimiste, lipsa sperantei si absenta placerii care caracterizeaza o persoana suferinda de aceasta tulburare. Persoanele care experimenteaza primavera sau vara depresii prezinta insomnia, anxietate, iritabilitate, scaderea apetitului, scadere ponderala, izolare sociala, cresterea excitarii sexuale si a riscului de suicid. In plus, multi pacienti nu reusesc sa faca fata temperaturilor ridicate din timpul primaverii si verii.
Cauze:
Cei mai multi medici considera ca exista o cascada de factori care declanseaza conditia:
Raspunsul genetic la lumina solara: unele animale, cum sunt ursii hiberneaza iarna. Cercetatorii sugereaza ca nivelele reduse ale luminii solare afecteaza si oamenii. Totusi unii oameni sunt semnificativ mai afectati decit altii. Aceasta succeptibilitate poate fi in parte genetica.
Ritmul circadian: acest ceas intern al organismului este localizat in creier si ajuta corpul sa-si regleze ciclurile de somn. Reglarea depinde de lumina solara, la unii oameni zilele mai scurte din iarna pot intrerupe ritmul circadian si altera chimia creierului.
Alterarea biochimiei creierului: melatonina este un hormon cerebral care declanseaza somnul si este produsa in raspuns la reducerea luminii. Lumina solara intrerupe producerea hormonului in corp. Durata scurta a zilelor de iarna incurajeaza o secretie mai mare a melatoninei, care poate fi o cauza pentru cei succeptibili la tulburare. Starea afectiva este in parte controlata de un alt hormon cerebral denumit serotonina iar productia lui este ameliorata ca raspuns la soare. Exista o variatie naturala a nivelului serotoninei pe parcursul anotimpurilor, productia scazind in lunile de iarna. Amestecul acestor caracteristici ale productiei de melanina si serotonina poate produce depresia si simptomele asociate la oamenii genetic predispusi.
Factori de risc:
- virsta - conditia este relativ rara la oamenii sub 20 de ani
- sexul - in timp ce conditia este diagnosticata mai frecvent la femei, barbatii au simptome mai severe
- zilele intunecate, lungi de iarna - conditia este mai frecventa iarna si in tarile nordice
- istoricul familial - unele studii sugereaza ca tulburarea este ereditara.
Semne si simptome: Din nefericire tulburarea este gresit diagnosticata. O persoana care a experimentat doua sau trei ierni la rind simptomele caracteristice pot suferi de tulburarea afectiva sezoniera.
Simptomele sunt multiple si variate iar oamenii pot experimenta oricare dintre aceste efecte:
- letargie sau oboseala - absenta energiei pentru activitatile de zi cu zi
- imunitate scazuta - multi oameni sufera de raceli si alte infectii respiratorii in timpul iernii
- probleme ale somnului - hipersomnie, somn tulburat, trezirea foarte devreme dimineata, imposibilitatea de a sta treaz ziua
- depresie - tristete, vinovatie, absenta sperantei, apatie si sentiment de neimportanta
- modificari ale starii afective - excese de hiperactivitate si stare de fericire la unii oameni (cunoscuta drept hipomanie) primavara si toamna
- anxietate - tensiune si imposibilitatea de a face fata stresului de zi cu zi, atacuri de panica
- probleme sociale - iritabilitate, mai ales la copii, comportament abuziv si izolare sociala
- probleme ale atentiei - dificultate de a gindi clar sau in luarea deciziilor
- supraalimentatie - dorinta nestapinita pentru zaharuri si cistigul in greutate, care pot creste emotiile negative
- bulimie - consumul unor cantitati mari de alimente si apoi varsaturi
- absenta libidoului - lipsa interesului pentru sex sau contact fizic
- abuz de alcool sau medicamente, tulburari ale menstruatiei la femei.
Criterii de diagnostic:
Tulburarea nu este considerata a fi separata. Este adaugata descrierii episoadelor majore de depresie sau tulburarii bipolare. Pacientul trebuie sa intruneasca patru criterii: episoade depresive intr-o anumita perioada a anului, remisiune sau manie/hipomanie intr-un anume moment al anului, aceste caracteristici trebuie sa se mentina cel putin doi ani fara episoade nonsezoniere masive de depresie in timpul aceluiasi sezon. In cultura populara, uneori termenul de tulburare afectiva sezoniera este aplicat incorect modificarii normale a nivelului de energie iarna facind oamenii sa creada ca au o problema fizica care trebuie tratata.
Psihologie:
Variatiile sezoniere afective sunt considerate a fi legate de lumina. Un argument pentru acest punct de vedere este eficacitatea terapiei cu lumina stralucitoare. Aceasta conditie este foarte prezenta in regiunea arctica unde incidenta este de 10%. Simptomele mimeaza pe cele ale disritmiei sau chiar al tulburarii depresive majore. Exista deasemeni potentialul risc de suicid la unii pacienti. Uneori pacientii pot sa nu fie depresivi ci mai degraba sa le lipseasca energia de a efectua activitatile de zi cu zi.
Au fost propuse urmatoarele cauze. O posibilitate este lipsa serotoninei. O alta teorie este ca etiologia ar fi legata de melatonina produsa la intuneric de catre glanda pineala.
Tratament: Exista numeroase tratamente diferite pentru tulburarea afectiva sezoniera clasica (iarna) incluzind terapia cu lumina, medicatie, administrarea de aer ionizat, terapia cognitiv comportamentala si suplimentarea atent dozata a melatonina. Alterarile legate de fotoperioadele anului ale secretiei melatoninei poate afecta cliclurile sezoniere afective. Acest fenomen sugereaza ca terapia cu lumina poate fi eficienta. Aceasta foloseste o lampa speciala care emite mai multi lumeni decit o lampa incandescenta normala. Se folosesc lumina alba la 10.000 lux, lumina albastra la 2.500 lux sau lumina verde la 350 lux. Lumina alba in terapie este eficienta cind pacientul sta la o anumita distanta prescrisa, de obicei 30-60 cm, in fata lampii cu ochii deschisi dar fara sa tinteasca lumina pentru 60 de minute.
Stimularea Down s-a dovedit deasemeni a fi eficienta. Terapia folosind lumina solara este deasemeni folositoare. Se poate folosi antidepresivele inhibitoare ale recaptarii serotoninei si bupropion profilactic. Antidepresivele eficiente sunt fluoxetine, sertalina sau paroxetina.
Ionizarea cu aer negativ implica eliberarea de particule incarcate in mediul de culcare, eficienta in 50% dintre cazuri. O alta explicatie este nivelul scazut al vitaminei D la oamenii fara raze ultraviolete B indeajuns in piele. O alternativa la folosirea luminii sunt suplimentele de vitamina D.
Tulburarea afectiva sezoniera si tulburarea bipolara:
Cei mai multi oameni cu aceasta conditie experimenteaza depresie majora, dar pina la 20% pot avea sau pot dezvolta tulburare bipolara. Este importanta diferentierea intre ameliorarea starii afective asociate cu revenirea din iarna si un episod maniac datorita diferentelor terapeutice.
Abordurile psihosociale:
- identificarea problemelor psihosociale ale pacientului, a atributelor si a limitarilor asociate cu conditia
- evaluarea atentiei, motivatiei si a increderii in sine ale pacientului
- identificarea lucrurilor importante pentru pacient
- identificarea sustinerii sociale disponibile pentru a ajuta pacientul.
Terapia de grup cuprinde:
- controlul stresului, controlul nutritiei si a greutatii
- incetarea fumatului, abuzul de substante
- activitatile de iarna, educarea somnului
- stima de sine, sanatatea sexuala.
Terapia cognitiva comportamentala:
Este folosita larg in tratarea conditiei precum si a altor afectiuni mentale. Ajuta la identificarea asteptarilor si a interpretarilor care conduc pacientii la depresie si anxietate, ajustarea la realitate si intreruperea izolarii sociale si a inhibitiilor. Implementata adecvat poate ajuta oamenii sa-si modifice procesele cognitive, care apoi pot corespunde cu modificarea sentimentelor si a comportamentelor. Aceasta doreste identificarea timpurie a gindurilor negative si a comportamentelor modificate asociate cu sezonul de iarna.
Aptitudinile invatate prin aceasta terapie pot cuprinde:
- dezvoltarea unui repertoriu de interese de iarna
- folosirea jurnalelor pentru a inregistra gindurile negative automatice
- crearea unui nivel echilibrat de activitate
- rezolvarea problemelor fata de situatiile care initiaza gindire negativa
- stabilirea de planuri pentru mentinerea aptitudinilor castigate si prevenirea recaderilor.
Terapia increderii in sine:
Aceasta terapie se bazeaza pe notiunea ca depresia apare prin esecul cronic de a-si realiza scopurile personale datorita unei imposibilitati de a se auto-motiva.
Sfaturi pentru ameliorarea simptomelor:
- cresterea expunerii la soare, puteti pune biroul linga o oglinda sau daca este posibil luati masa afara
- lasati lumina soarelui in casa, nu trageti perdelele si taiati copacii care fac umbra
- faceti exercitii fizice, acestea sunt un tratament eficient pentru depresie si anxietate
- aveti grija de dumneavoastra, faceti sport regulat, fiti siguri ca aveti modele de somn si alimentatie sanatoasa
- mergeti in vacanta de iarna in locuri calde si insorite.
Alte articole:
- Dependenta de fumat
- Tulburarea obsesiv-compulsiva - descriere si tratament
- Dependenta de alcool
- Dependenta de jocuri de noroc
- Personalitatea adictiva
- Depresia
- Tulburari de anxietate
- ADHD intre mit si realitate
- Fobii - totul despre fobii de la A la Z
- Despre dependenta si impulsivitate
- Agorafobia
- Cosmarul
- Ticurile
- Balbaiala
- Tulburarea de personalitate antisociala | Personalitatea sociopata
Satisfăcut de serviciile terapeutului tău?
În calitate de pacient încantat de serviciile de care a avut parte:
Recomandă un psihoterapeutSecțiuni:
Cele mai accesate psihoteste:
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Gaseste cariera de vis
- Testarea emotiilor
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
Articole recente:
- Tratamentul insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală: o soluție eficientă pentru somnul tău
- Tratamentul anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală
- Avantajele activității fizice pentru persoanele autiste
- Cum să gestionezi presiunea familială în privința deciziilor de viitor
- Diferența dintre realitate și halucinații: Înțelegerea distorsiunilor mintale
- Cum să scapi de depresie și anxietate prin sport
- Teama de a fi judecat pentru că mergi la terapie: Depășirea stigmatului
- Decizia de a merge singur în vacanță: Beneficii și considerații
- Cum să previi dependența de dispozitive electronice a copilului
- Abordări psihologice ale relației dintre infractor și victimă