Dependenta de alcool

Alcoolul este un hipnotic sedativ care induce depresia sistemului nervos central, dand consumatorului o stare de relaxare.

Dependenta este o boala neurobiologica primara, cronica, cu factori contribuitori genetici, psihosociali si externi, influentand dezvoltarea sa si manifestarile. Implica una sau mai multe dintre urmatoarele: pierderea controlului fata de consumul drogului, consumul compulsiv, continuarea consumului in ciuda efectelor daunatoare.

Dependenta fizica este manifestata prin sindromul de sevraj specific unui drog produs prin incetarea administrarii, reducerea rapida a dozei, scaderea nivelului sanguin al drogului si administrarea unui antagonist.

Toleranta reprezinta adaptarea fizica a corpului la drog: cantitati mari de drog sunt necesare in timp pentru a atinge efectul initial pe masura ce corpul se obisnuieste si adapteaza cu drogul.

Pseudodependenta este un termen folosit pentru a descrie comportamentul pacientului aparut cand durerea este tratata deficitar. Pacientii cu dureri severe devin obsedati de a obtine medicamente si droguri.

Teoria personalitatii adictive: Personalitatea adictiva se refera la un set particular de modele de personalitati care fac un individ predispus la dependente. Persoanele dependente de substante sunt caracterizate de dependenta fizica sau psihosociala cu efect negativ asupra vietii. Acestia sunt asociati cu consumul de droguri, dar sunt la risc si de a deveni dependenti de jocuri de noroc, alimente, pornografie, exercitii fizice, munca sau relatii sociale. Aceste persoane tind sa-si organizeze viata in jurul dependentei.

Aceste persoane sunt mult mai sensibile la stres, fac fata problemelor mai greu, sunt frustrate, au o stima de sine si incredere slab dezvoltate si vor prezenta comportament compulsiv, cum este consumul excesiv de cafeina, folosirea internetului, consumul de ciocolata sau alte dulciuri, vizionatul televizorului sau chiar fumatul.

Teoria genetica a alcoolismului: Diferentele genetice existente intre grupele rasiale afecteaza riscul de a dezvolta dependenta de alcool. Capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul explica in parte diferitele rate ale dependentei de alcool printre grupele rasiale. Alelele genei dehidrogenazei alcoolice ADH1B3 determina metabolizarea mai rapida a alcoolului. Acestea se gasesc doar la africani si triburile de americani native. Acestia au un risc redus de a dezvolta alcoolism. Aceeasi cantitate de alcool determina o intoxicatie mai grava la femei decat la barbati, din cauza hormonilor diferiti eliberati de corp, a cantitatii mai mici de apa si a concentratiei mai mari de alcool in sange.

Teoria bolii alcoolice: Moderna teorie a bolii alcoolice sugereaza ca aceasta ar fi cauzata de o boala a creierului caracterizata de alterarea structurii si a functiei cerebrale. Existenta alcoolismului ca boala este acceptata de unele persoane din lumea medicala si cea stiintifica, desi critici exista. Asociatia Americana Medicala a declarant ca alcoolismul este o boala in 1956.

Riscul de a dezvolta alcoolsim depinde de numerosi factori, cum este mediul inconjurator. Cei cu istoric familial de alcoolism sunt mai predispusi de a dezvolta boala, totusi indivizii dezvolta alcoolism si fara istoric familial pozitiv. Cum consumul de alcool este necesar dezvoltarii alcoolismului, disponibilitatea si atitudinea de acceptare fata de alcool prezenta in mediul de viata al unui individ afecteaza tendinta sa de a face boala. Datele stiintifice arata ca la barbati si femei alcoolismul este determinat genetic 50-60 %, lasand 40-50 % factorilor de mediu.

Implicatiile psihiatrice ale alcoolismului: Consumul de lunga durata a alcoolului poate cauza o gama larga de probleme mentale de sanatate. Problemele cognitive severe nu sunt neobisnuite; aproximativ 10 % dintre toate cazurile de dementa sunt legate de consumul de alcool, facand alcoolismul a doua cauza de dementa. Tulburarile psihiatrice sunt frecvente la alcoolici, 25% suferind afectari psihiatrice severe. Cele mai prevalente simptome psihiatrice sunt anxietatea si depresia. Simptomele se agraveaza in timpul sevrajului alcoolic, dar se amelioreaza sau dispar in abstinenta continuata. Psihoza, confuzia si sindromul organic cerebral pot fi cauzate de consumul de alcool conducand la diagnostice gresite precum schizofrenie. Tulburarea de panica se poate dezvolta sau agrava ca rezultat direct al consumului pe termen lung de alcool.

Tulburarile psihiatrice difera in functie de sex. Femeile cu dependenta de alcool prezinta diagnostic psihiatrice precum depresia majora, anxietatea, panica, bulimie, stres post-traumatic sau tulburari de personalitate borderline. Barbatii cu dependenta de alcool au diagnostice psihiatrice precum narcisism, personalitate antisociala, tulburare bipolara, schizofrenie, hiperactivitate si deficit de atentie. Femeile alcoolice au in istoricul lor familial abuz sexual si fizic, violenta domestica fata de populatia generala, care pot conduce la o tendinta mai mare de a dezvolta boli psihiatrice si dependenta de alcool.

Efectele adverse de scurta durata ale alcoolului: Acestea sunt dependente de cantitatea de alcool consumata si pot varia mult de la persoana la persoana si in functie de situatie.
Efectele principale asupra creierului determina:
- limbaj incoerent
- pierderea coordonarii
- atentie si judecata afectate
- neliniste si pierderea echilibrului la mers si repaus
- pierderea inhibitiei
- somnolenta.

Dozele relativ mici de alcool relaxeaza consumatorul, facindu-l mai vorbaret si agitat. Dozele mai mari conduc la miscari necoordonate, afectarea judecatii si sedare. Efectele depresive ale alcoolului asupra creierului normal functional, mai ales cele care detemina afectarea judecatii, sunt principalele motive pentru care aceasta substanta trebuie evitata in timpul condusului autovehicolelor.

Efectele adverse pe termen lung ale alcoolului: Efectele cumulative ale consumului excesiv de alcool, mai ales asociat cu o dieta deficitara, afecteaza fiecare segment al corpului. Principalele organe afectate sunt ficatul si sistemul nervos. Ficatul se poate distruge progresiv din cauza instalarii cirozei care conduce la insuficienta hepatica, cancer hepatic si deces. Sistemul nervos poate fi afectat la mai multe nivele. Leziunile cerebrale pot interfera cu functia intelectuala si creste riscul de anxietate si depresie, confuzie si dementa. Leziunile asupra sistemului nervos periferic pot conduce la pierderea echilibrului, impotenta, parestezii in maini si picioare, tremor si orbire.
Alcoolismul este implicat si in dezvoltarea diabetului, inflamatiilor pancreasului, hemoragiilor intene, slabirii cordului, hipertensiunii si atacului cerebral. Consumul de alcool in timpul sarcinii este daunator fatului.

Simptomele dependentei de alcool: - dezvoltarea unei necesitati compulsive de a bea
- bea alcool imediat dupa ce s-a trezit pentru a reduce simptomele sevrajului peste noapte
- nu mai au capacitatea de a controla cantitatea si frecventa consumului
- isi organizeaza viata in jurul consumului de alcool.

Cele trei faze ale alcoolismului: Alcoolismul este o boala cronica avand capacitatea de a distruge cariera, familia si sanatatea fizica a dependentului pe termen lung. Debutul alcoolismului nu este greu de depistat si poate fi tratat. Dezvoltarea bolii urmeaza in mod normal trei faze: de inceput, de mijloc si finala. Cu cat dependentul sau familia sa identifica mai repede aceste faze, cu atat este mai usor de stopat dezvoltarea bolii.

In faza de inceput a dependentei de alcool – individul consuma alcool pentru a se relaxa sau pentru a face fata unor probleme temporare care ii cauzeaza anxietate. Cand bea durerea este mai usor de suportat, simtindu-se bine, astfel consumul de alcool devine mecanismul standard prin care acesta face fata problemelor. In timp, dezvolta un obicei fix pe care nici membrii familiei sale nu il pot recunoaste intotdeauna. Consumatorul pare normal in acest stadiu, putand fi considerat chiar mai stabil emotional si increzator in sine.
Daca este intrebat asupra cantitatii de alcool consumata acesta isi va rationaliza portia de alcool intr-un fel in care sa convinga pe cei apropiati de absenta unei probleme cu alcoolul, cel putin pe temen scurt.

Faza de mijloc a dependentei de alcool – in care pacientul dezvolta o dependenta fizica completa fata de drog. Dorinta de a consuma alcool creste progresiv, iar daca individul s-a straduit in prima faza sa-si controleze consumul acum aceasta rezistenta a cedat. Pe masura ce aportul de alcool creste, capacitatea organismului de a procesa alcoolul scade. Dependentul intra in stare de ebrietate foarte repede chiar si la cantitati mici de alcool. In acest stadiu ar trebui sa fie evident pentru toata lumea, chiar si pentru alcoolic ca exista o problema, desi acesta deja simte ca a pierdut lupta.

Faza finala a dependentei de alcool – este marcata de bautul obsesiv si evitarea disperata de a accepta problema. Acum toate persoanele din jurul dependentului observa problema. Cand confrunta dependentul acesta devine agresiv, defensive sau chiar violent. Sanatatea fizica degenereaza sistematic, terminand cu decesul daca nu este tratata. Doar alcoolicul hotaraste cand vrea ajutor de specialitate si sa se vindece.

Sunt un alcoolic? Din motive evidente, majoritatea persoanelor se ascund de a-si aplica termenul de alcoolici. Chiar si cei care beau obsesiv regulat vor spune; „Stiu ca beau mult, dar nu sunt un alcoolic”. Din acest motiv, este de ajutor o lista de indicatori obiectivi care identifica dezvoltarea unei probleme de adictie fata de alcool. Puneti persoanei in cauza aceste intrebari:
- Consumi alcool singur regulat?
- Iti cauti scuze pentru a mai bea un pahar?
- Simti ca nu poti sa te opresti din baut?
- Iti este dificil sa reduce cantitatea consumata?
- Ai membrii ai familiei cu istoric de probleme cu alcoolul?
- Cum raspunzi daca cineva te confrunta asupra consumului de alcool?
- Devii violent?
- Alimentatia ta are de suferit de cand bei regulat?
- Ai probleme in ati mentine aspectul fizic?
- Esti tentat sa aduci bauturi alcoolice la serviciu sau sa bei in timp ce conduci?
Test screening pentru alcoolism!

Desigur exista o singura intrebare care defineste alcoolismul; poti sa te opresti din baut?, dar majoritatea marilor bautori raspund: „Pot sa ma opresc din baut cand vreau”. Din acest motiv sunt folosite aceste 9 intrebari. Desigur, faptul de a recunoaste ca esti alcoolic este foarte greu. O asemenea recunoastere poate conduce usor la suicid. Din acest motiv, odata ce o persoana recunoaste ca este bolnava este important sa fie afirmat ca au facut cel mai important si greu pas din recuperarea lor doar prin acceptare.

Tratamentul personalitatii adictive: Personalitatile adictive si adictiile lor sunt dificil de tratat. Comportamentul adictiv are consecinte psihologice de lunga durata. Dependenta fizica altereaza chimia cerebrala facand drumul recuperarii lung si dificil. Frecvent, persoana dependenta nu poate fi expusa obiceiului fara a cadea din nou in dependenta. Din acest motiv, ratele de vindecare sunt indeaproape urmate de cele de recadere. Primul pas in procesul de recuperare este cel de a admite ca individul are o problema si de a cauta ajutor. Interventia medicala poate fi necesara pentru cei cu abuz de substante - medicatia pentru a trata simptomele de sevraj si malnutritia. Multe forme de interventie psihologica sunt de asemenea disponibile pentru personalitatile adictive, incluzind consilierea, terapia de grup, terapia comportamentala.

Tratamentul dependentei de alcool: Tratamentele sunt variate deoarece exista multiple perpective ale alcoolismului. Cei care abordeaza alcoolismul ca o conditie medicala sau boala recomanda tratamente diferite fata de cei pentru care conditia este una de alegere sociala. Deoarece alcoolismul implica factori multipli care incurajeaza o persoana sa bea, tratamentul presupune acordarea de atentie tuturor acestor factori pentru a preveni recaderile. Un astfel de tratament este detoxifierea urmata de terapia de sustinere, aderarea la grupuri de auto-ajutor si dezvoltarea de mecanisme de coping. Comunitatea de tratament pentru alcoolism sustine un abord terapeutic prin abstinenta si toleranta zero, totusi exista unele persoane care promoveaza o reducere a dozei.

Detoxifierea organismului:
Detoxifierea alcoolica este intreruperea brusca a consumului de alcool alaturi de administrarea de medicamente cum sunt benzodiazepinele, cu efecte similare asupra creierului pentru a preveni sevrajul. Indivizii care sunt la risc de simptomatologie usoara sau moderata de sevraj alcoolic pot fi detoxifiati la domiciliu. Cei cu risc de sevraj sever precum si cei cu conditii comorbide asociate sunt in general tratati prin internare. Detoxifierea nu vindeca alcoolismul si este utila alaturi de un program terapeutic pentru dependenta sau abuz de alcool pentru a reduce riscul de recadere.

Terapia de grup si psihoterapia:
Diferite forme de terapie in grup sau psihoterapie pot fi folosite pentru a trata problemele psihologice asociate consumului de alcool. Grupul de auto-ajutor si consiliere este unul dintre cele mai comune forme de a ajuta alcoolicii. Alcoolicii Anonimi a fost una dintre primele organizatii formate pentru a aduce consiliere nonprofesionala.

Moderatia si rationalizarea:
Aceste programe nu se bazeaza pe abstinenta completa. In timp ce majoritatea alcoolicilor nu reusesc sa-si limiteze consumul de drog, unii revin la consumul moderat.

Medicatia:
Sunt prescrise o varietate de medicamente ca parte a tratamentului alcoolismului.
Medicamente folosite astazi curent:
Antabuse (disulfiram) previne eliminarea de acetaldehida, un chimical pe care corpul il produce cand metabolizeaza alcoolul. Acetaldehida este cauza dorintei obsesive de a bea alcool. Efectul sau este disconfort sever cand alcoolul este ingerat. Acest efect descurajeaza consumul de alcool in cantitati semnificative pe perioada medicatiei.
Temposil (carmbamid de calciu) lucreaza in acelasi fel ca antabuse; are avantajul unor efecte adverse mai slabe decat cele ale disulfiramului; hepatotoxicitatea si somnolenta nu apar.
Naltrexone este un antagonist competitiv pentru receptorii opioizi, blocand efectul endorfinelor si a opiaceelor. Este folosit pentru a diminua dorinta de alcool si a incuraja abstinenta. Alcoolul determina eliberarea de endorfine in corp, care elibereaza la rindul lor dopamina. Medicamentul reduce efectul placut al consumului de alcool. Naltrexone este folosita in metoda de tratament numita Sinclair care trateaza pacientii prin administrare de naltrexone si continuarea consumului de alcool.
Campral (acamprosate) stabilizeaza biochimia cerebrala care este alterata de dependenta de alcool prin antagonizarea actiunii glutamatului, un neurotransmitator care este hiperactiv in faza post-sevraj.

Medicatie experimentala:
Topamax (topiramate) un derivat al monozaharidului natural D-fructoza, gasit eficient in diminuarea cantitatii de alcool consumate. Substanta antagonizeaza receptorii de glutamat excitatori, inhiba eliberarea de dopamina si creste functia acidului GABA. Reduce dorinta de a consuma si efectele severe ale sevrajului, ameliorand calitatea vietii.