Intirzierea dezvoltarii limbajului verbal si a comunicarii nonverbale

Parintii sunt frecvent ingrijorati fata de dezvoltarea limbajului si a comunicari nonverbale a copilului lor, mai ales cind pare sa nu vorbeasca atit de bine ca ceilalti copii de aceeasi virsta. Aproximativ 5 - 10% dintre copii au intirzieri ale dezvoltarii limbajului. Trebuie sa va amintiti ca dezvoltarea limbajului implica mai mult decit limbajul vorbit, cuprinde si alte forme de comunicare cum este limbajul semnelor, scrisul si aptitudinile vizuale (aratatul cu degetul). Parintii sunt de obicei primii care observa intirzieri in dezvoltarea limbajului la copil. O intirziere a limbajului poate fi cauzata de probleme anatomice ale corzilor vocale, pierderea auzului, procesarea limbajului (retard mental si tulburari de dezvoltare ale limbajului). Cele doua tipuri principale de intirziere a limbajului sunt intirzierile expresive, adica imposibilitatea de a genera cuvinte sau intirzierile receptive, imposibilitatea de a intelege limbajul altora. Copiii pot avea si un amestec al celor doua.

Cei mai multi copii au o tulburare de dezvoltare a limbajului, cu intirziere expresiva si vor intruni aptitudini vizuale normale virstei lor (recunoasterea parintilor, a obiectelor, raspunsul la expresiile faciale, urmarirea comenzilor acompaniate cu un gest indicind ce sa faca, arata spre obiectele dorite). Par a intelege normal pe altii, au aptitudini autidive normale virstei (recunosc si se intorc spre sunete, executa comenzi de 2 pasi fara a fi acompaniate de gesturi, arata spre obiectele numite). Cu terapie timpurie pentru limbaj, acesti copii isi vor ameliora comunicarea verbala pina la momentul inceperii scolii, iar in timp limbajul lor va deveni normal.

Cum va puteti da seama daca copilul are o problema de comunicare?
Daca copilul nu prezinta dezvoltarea urmatoarelor abilitati verbale, se indica ajutorul unui medic pediatru:
- la nastere - plige
- la 2-3 luni - plinge diferit in diferite circumstante, va raspunde gingurind
- la 3-4 luni - silabiseste la intimplare
- la 5-6 luni - silabiseste ritmic
- la 6-11 luni - silabiseste imitind adevaratul limbaj, cu expresii
- la 12 luni - spune 1-12 cuvinte, recunoaste nume, imita sunete familiare, intelege instructiuni simple
- 18 luni - foloseste 5-20 de cuvinte, incluzind nume
- intre 1 si 2 ani - spune propozitii de doua cuvinte, vocabularul se dezvolta, spune la revedere, scoate sunetele animalelor familiare, foloseste cuvinte precum "mai mult" pentru a arata ce doreste, intelege "nu"
- intre 2 si 3 ani - identifica partile corpului, isi spune lui insusi "mie" in loc de nume, combina verbe si pronume, are un vocabular de aproape 450 de cuvinte, foloseste propozitii scurte, cunoaste ce inseamna mare si mic, ii place sa auda aceeasi poveste repetata, formeaza unele pluraluri
- intre 3 si 4 ani - poate spune o poveste, foloseste propozitii de 4-5 cuvinte, are un vocabular de aproximativ 1.000 de cuvinte, isi stie numele, denumirea strazilor, citeva rime scurte
- intre 4 si 5 ani - foloseste propozitii de 4-5 cuvinte, foloseste verbul la timpul trecut, are un vocabular de 1.500 de cuvinte, identifica culorile, formele, pune multe intrebari
- intre 5 si 6 ani - are propozitii de 6 cuvinte, vocabular de 2.000 de cuvinte, poate spune din ce sunt facute obiectele, stie relatiile spatiale cum este departe si sus, stie adresele, intelege conceptul de la fel si diferit, identifica banii, numara pina la 10, stie dreapta si stinga, foloseste toate tipurile de propozitii.

Daca copilul dumneavoastra nu intruneste aceste aptitudini, primul pas este sa ii verificati auzul. Chiar daca pare sa auda bine, copii sunt experti in a se folosi de indicii vizuale pentru a intelege. Este important sa va dati seama de problemele auditive timpuriu.

Cum va puteti da seama daca copilul are o problema a limbajului sau este doar mai lenes?
Nu puteti fi sigur daca un copil cu limbaj intirziat este mai lenes la invatat sau are o tulburare a limbajului expresiv sau o alta cauza a intirzierii limbajului. De aceea este important sa cautati ajutor profesional. Cu cit veti descoperi problema mai repede cu atit progresul va fi mai important.

Care sunt cauzele problemelor de limbaj si de comunicare?Tulburarea de dezvoltare a limbajului:
Este o cauza comuna pentru problemele de limbaj ale copiilor. Este o dizabilitate de invatare cauzata de procesarea diferita a informatiilor de catre creier. Acesti copii pot avea probleme in producerea sunetelor limbajului, in folosirea limbajului vorbit pentru a comunica sau in intelegerea mesajelor trimise de oameni. Problemele limbajului sunt frecvent primul semn al tulburarilor de invatare.
Pierderea auzului:
De obicei este trecut cu vederea si usor de identificat. Daca copilul are o intirziere a limbajului ar trebui verificat auzul.
Dizabilitatea intelectuala:
Este o cauza comuna a intirzierii limbajului si a comunicarii.
Deprivarea extrema sociala:
Poate determina intirzierea limbajului; daca un copil este neglijat sau abuzat si nu aude alte persoane vorbind nu va invata sa vorbeasca.
Prematuritatea:
Poate conduce la multi copii la intirzieri de dezvoltare, incluzind problemele de limbaj.
Tulburarea de procesare auditiva:
Descrie o problema in decodarea sunetelor limbajului, acesti copii se pot ameliora prin terapie speciala.
Problemele neurologice:
Boli precum paralizia cerebrala, distrofia musculara si leziunile traumatice cerebrale pot afecta muschii necesari comunicarii verbale.
Autismul:
Aceasta tulburarea afecteaza comunicarea, dizabilitatile verbale reprezentind un semn timpuriu al autismului.
Apraxia:
Este o tulburare speciala a limbajului in care copilul are dificultati in secventierea si executarea miscarilor verbale.
Mutismul selectiv:
Tulburare in care copilul nu vorbeste de loc in anumite situatii, frecvent la scoala.

Cum mai poate comunica copilul, daca nu verbal?
Copiii care nu sunt verbali sau nu comunica indeajuns de bine datorita pierderii auzului, autismului, apraxiei sau a altor probleme similare pot folosi alte metode. Acestea cuprind limbajul semnelor, sistemul de comunicare prin schimbul de poze si comunicarea alternativa.

Copiii "lenesi" verbal:Aproximativ unul din patru copii este mai lenes la vorbit, iar majoritatea nu au nevoie de ajutor special pentru a reveni. Limbajul gindit se dezvolta aproape la fel la toti copii. Ereditatea si temperamentul pot conta pentru un copil mai lenes, precum si parintii care anticipeaza ceea ce vor copiii sa spuna si spun pentru ei.
Iata citeva modele de copii care tind sa fie mai lenesi la invatatul cuvintelor:
- baietii: acestia isi dezvolta de obicei limbajul mai tirziu decit fetele, desi este vorba doar despre o diferenta de 2 luni; la 16 luni baietii folosesc un vocabular de 30 de cuvinte in timp ce fetele de 50
- prematurii: copiii nascuti prea devreme au de obicei nevoie de mai mult timp pentru a atinge pragurile trecute de ceilalti in materie de limbaj, totusi la virsta de 2 ani ii vor prinde din urma pe colegi; pediatrii spun ca atunci cind parintii urmaresc pe calendar cind incepe sa vorbeasca copilul si aptitudinile sale comunicative ar trebui sa se uite la data cind ar fi trebuit sa se nasca, nu cind s-a nascut
- gemenii: specialistii in comunicare estimeaza ca aproape 50% dintre toti gemenii au unele intirzieri ale limbajului; prematuritatea, greutatea mica la nastere si interventiile medicale la nastere pot contribui la aceste tulburari
- copiii cu infectii cronice ale urechii: daca fluidul din ureche persista pentru luni de zile la rind, mai ales in timpul primului an de viata, cind un copil incepe sa proceseze limbajul - poate determina probleme auditive si astfel limbaj intirziat
- copiii care sunt atenti la alte aptitudini: daca un copil este mai lenes la vorbit dar dezvoltarea sa generala progreseaza normal, se poate ca acesta sa incerce sa isi perfectioneze aptitudinea perfecta cum ar fi mersul, pe seama vorbitului.

Iata citeva sfaturi pentru a va ajuta copilul sa-si dezvolte mai bine si mai repede limbajul:
- incepeti sa vorbiti cu copilul cu voce tare, chiar si nou-nascutii beneficiaza de pe urma limbajului auzit
- raspundeti copilului cind gingureste
- jucati jocuri simple cu acesta cum ar fi "cine e acolo?"
- ascultati-va copilul, uitati-va la el cind va vorbeste, dati-i timp sa raspunda
- descrieti copilului ceea ce face, simte si aude in cursul zilei
- incurajati impartasirea de informatii si povestile de seara
- nu va fortati copilul sa vorbeasca
- cititi carti cu voce tare
- cintati copilului si puneti-i muzica sa asculte, astfel invata cuvinte noi, isi exerseaza memoria
- extindeti ce va spune copilul, daca acesta zice "Bunny" spuneti "il vrei pe iepurasul Bunny?"
- vorbiti mult cu copilul, spuneti-i ce faceti si ce face el
- planificati iesiri in parc cu copilul, experientele noi va dau ceva interesant de vorbit
- uitati-va la poze de familie si discutati despre ele
- raspunteti copilului de fiecare data cind vorbeste, astfel va simti ca il rasplatiti
- nu criticati greselile de gramatica, doar modelati-le
- puneti copilul sa se joace cu alti copii a caror limbaj este mai dezvoltat.

Terapiile de comunicare sunt indicate cind un copil mic prezinta o tulburare functionala semnificativa a limbajului. Astfel de dizabilitati de comunicare se pot manifesta in rindul copiilor cu probleme majore de comunicare functionala pina la cei a caror capacitate verbala se afla sub media virstei. Exista citeva strategii interventionale disponibile pentru a ajuta acesti copii sa-si amelioreze limbajul si comunicarea.

Programele de antrenament parental:
Aceste terapii pot reprezenta antrenarea parintilor pentru a lucra cu copiii lor si a le ameliora limbajul. Astfel de programe sunt eficiente in imbunatatirea aptitudinilor de comunicare ale copiilor dar si a modificarii modelelor de comunicare ale parintilor. Parintii trebuiesc invatati si monitorizati de catre un logoped pentru ca aceasta strategie sa fie utila.

Limbajul de grup:
Intr-o situatie de terapie in grup pentru copiii cu probleme de limbaj, este frecvent benefic sa se includa si copii care se dezvolta normal in grup. Un logoped lucreaza cu intregul grup in acest caz. Un copil cu astfel de tulburari va descoperi ca limbajul sau progreseaza cind interactioneaza cu copiii care nu au probleme in contextul unui grup de joaca adecvat. Aceasta metoda terapeutica permite deasemenea si introducerea mai multor cuvinte in vocabular.

Terapia individuala:
Lucrul cu un singur copil poate fi in mod special important pentru acesta din urma la inceputul terapiei. Astfel terapia poate fi ajustata in functie de severitatea problemelor de comunicare ale copilului, dorinta familiei si capacitatea de a se implica in interventie, virsta copilului si orice alta problema de dezvoltare pe care o poate avea copilul. Interventia individuala permite si formularea strategiilor specifice pentru atingerea unor scopuri adecvate.

Limbajul directionat:
In aceasta tehnica logopedul controleaza stimuli prezentati copilului. Aceasta strategie implica modelarea si dezvoltarea limbajului dorit de catre terapeut. Aceasta tehnica este mai utila la inceputul terapiei, cind copilul are nevoie de ajutor pentru a produce structure verbale de baza. Este utila si la copiii care au atins un nivel mai inalt al functiei cognitive.

Limbajul naturalist:
Aici terapeutul raspunde la indiciile date de catre copil pentru a crea oportunitati de a folosi comunicarea intr-un mod care sa urmeze dobindirea naturala a limbajului. Aceasta strategie poate fi eficienta mai ales cind copilul produce limbaj spontan. Pe masura ce copilul progreseaza in invatarea limbajului de baza si are nevoie de interventie in zona de conversatie, o strategie naturalista poate ajuta la invatarea aptitudinilor de interactiune sociala. Tehnica este utila si la copiii care au intirzieri de dezvoltare in alte domenii decit limbajul si comunicarea. Copiii par sa prefere aceasta abordare.