Despre Interpretarea viselor

„Interpretarea viselor este via regia spre cunoasterea inconstientului in viata psihica”. (Freud, 1899)

Desi a trecut un secol de la publicarea Interpretarii viselor, astazi putini oameni isi folosesc visele ca sprijin pentru intelegerea propriei persoane.

In conformitate cu principiul determinismului psihic, niciun vis nu este intamplator sau banal. Dar pentru a intelege adevarata semnificatie a viselor este necesara interpretarea: acea parte a visului pe care ne-o amintim la trezire este continutul manifest; impulsurile, credintele, emotiile, conflictele si amintirile inconstiente ascunse in spatele fatadei continutului manifest reprezinta ideile latente ale visului. Travaliul visului este procesul care converteste gandurile latente in continut manifest.

Visele sunt declansate de amintiri ale zilei precedente care implica frustrari importante (resturi diurne). Potrivit lui Freud, scopul viselor este acela de realizare a dorintelor visatorului. Desi unele vise pot parea amagitoare, inspaimantatoare sau autopunitive, o analiza mai atenta releva o anumita forma (sau tentativa) de realizare a dorintei; Freud recunoaste o singura exceptie: tendinta de a avea vise repetate legate de un traumatism fizic anterior.

Visele se exprima prin simboluri; Freud atribuie o semnificatie sexuala majoritatii simbolurilor. Cu toate acestea, pentru a interpreta visele este nevoie de mai mult decat o lista de simboluri si semnificatiile lor. Unele simboluri sunt accesibile doar visatorului, alte elemente sunt doar ceea ce par, fara a fi deloc simbolice. Datorita complexitatii travaliului si faptului ca asociatiile libere ale visatorului se pot bloca atunci cand se apropie de un material amenintator, nu orice vis poate fi interpretat.

„Aceasta carte ... chiar in lumina judecatilor mele actuale, contine cea mai valoroasa dintre toate descoperirile pe care am avut sansa sa le fac. Intuitii cum este aceasta viata nu ti le ofera decat o singura data.” (Freud, Interpretarea viselor, 1899)

Pentru Jung, spre deosebire de Freud, un vis poate servi multor altor scopuri, diferite de realizarea dorintei; majoritatea viselor este compensatorie si are drept scop refacerea unei situatii de echilibru psihic. Desi este posibil ca in unele vise sa observam si realizari ale dorintei, scopul principal este acela de a compensa un aspect principal al personalitatii, reliefand viziunea opusa. Pentru Jung, un vis poate exprima temerile unei persoane, poate oglindi situatiile actuale din viata visatorului, poate anticipa viitorul avertizand in legatura cu un pericol iminent, poate propune solutii la problemele visatorului, iar continutul sau manifest reprezinta, in opinia lui Jung, adevaratul vis. Limbajul viselor este confuz numai pentru ca reflecta lipsa naturala de logica a inconstientului.

Pentru Jung fiecare simbol oniric are cel putin doua intelesuri, de asemenea acelasi simbol poate insemna lucruri diferite pentru oameni diferiti. Introducerea unei chei intr-o broasca poate simboliza actul sexual sau ar putea descrie deschiderea plina de speranta a unor noi posibilitati in viata unei persoane. Asadar, „este o naivitate fara seaman sa crezi in ghiduri sistematice gata fabricate de interpretare a viselor, ca si cand cineva ar putea sa cumpere pur si simplu o carte de vise in care sa caute un anumit simbol”.

Desi pentru Alfred Adler visele sunt doar o expresie a stilului personal de viata (stilul de viata = scopurile alese de o persoana si metodele folosite pentru a le atinge) si nu este nevoie de o cheie pentru inconstient, el este de acord cu Freud si Jung in ceea ce priveste faptul ca teoria visului nu poate fi redusa la un ghid de proceduri si simboluri; fiecare vis este cel putin intr-o oarecare masura unic, astfel incat cunoasterea directa a visatorului este esentiala pentru acuratetea interpretarii: „Simbolurile unui individ nu sunt niciodata identice cu ale altuia”.

In psihoterapia lui Karen Horney visele pacientului reprezinta o sursa valoroasa de informatii - ea considera ca ele sunt un indiciu al adevaratelor noastre sentimente. De exemplu, vise despre ratacirea propriului pasaport sau despre o rama in care este montata o panza goala reflecta pierderea sau indepartarea de sinele autentic al visatorului; un vis de cadere ar putea releva o insecuritate inconstienta sau a visa cultivarea cu blandete a unei plante ar putea insemna preocupare fata de sine si compasiune.

Erich Fromm considera, la fel ca Freud, ca visele sunt calea regala spre inconstient: „Visele neinterpretate sunt precum scrisorile care nu au fost deschise”. Interpretarea propriilor vise nu este o sarcina usoara, dar semnificatia simbolurilor poate fi oferita de catre visator, intrucat fiecare vis este o creatie a visatorului: „Oricare ar fi rolul pe care il jucam in vis, noi suntem autorii, visul este al nostru, noi am inventat intriga.”

Obtinerea cunoasterii de sine este o sarcina dificila; majoritatea teoreticienilor personalitatii sunt de acord in privinta importantei considerabile pe care o are motivatia inconstienta si considera cunoasterea de sine autentica un obiectiv dificil de atins. Cu toate acestea, oricine doreste sa isi inteleaga propria personalitate trebuie sa acorde o importanta considerabila motivatiei inconstiente. Cea mai mare probabilitate de a deveni inconstiente o au amenintarile la adresa aspectelor principale ale personalitatii, evenimentele care altfel ar evoca o angoasa puternica si evenimentele care au avut loc la o varsta prea frageda pentru a fi etichetate adecvat. Nicio personalitate nu este in totalitate si in intregime constienta.

„... aceste stiri ale constiintei tale sunt incomplete si adesea nu te poti increde in ele... (...) Te comporti ca un stapan absolut care se multumeste cu informatiile primite de la functionarii superiori ai Curtii si nu coboara pana la popor, spre a-si pleca urechea la glasul lui.
Patrunde in tine, in adancurile tale si invata mai intai sa te cunosti!”. (Freud, Compendiu de psihanaliza)


adaptare dupa Robert B. Ewen - Introducere in teoriile personalitatii, ed. Trei, 2012