Dementa Alzheimer

Dementa Alzheimer este o boală ce afectează creierul uman, producând modificări distructive ce determină pierderea memoriei şi în final moartea bolnavului.

Simptomele bolii Alzheimer
Tulburari ale memoriei recente: pacientii pot uita evenimentele traite recent, informatii memorate recent, nume sau numere de telefon; ulterior tulburarile de memorie se generalizeaza.
Tulburari de limbaj: pacientii uita cuvinte uzuale, pe care le inlocuiesc frecvent cu expresii de genul: «asta», «cum ii spune», «intelegi tu», «nu-mi vine acum numele».
Tulburari ale gandirii abstracte: imposibilitatea de interpretare a numerelor sau de calcul
Dezorientare: aceste persoane se pot rataci in locuri pe care le cunosc foarte bine, pot sa uite adresa la care locuiesc.
Tulburari ale dispozitiei: schimbari bruste de dispozitie- pot deveni usor suparati sau furiosi fara motiv, nu mai gasesc placere in lucrurile care ii bucurau inainte, alteori par aplatizati afectiv
Dificultati in indeplinirea sarcinilor zilnice: cum ar fi prepararea mesei Modificari ale personalitatii: confuzie, suspiciune, teama de a deveni dependent de un membru al familiei.
Lipsa de initiativa: manifestata prin somnolenta continua, vizionarea la televizor toata ziua si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite.
Devin neingrijiti: In multe cazuri, igiena personala precara este cel mai evident semn - pot deveni neingrijiti, imbraca haine patate sau uita sa se spele.
Comportament bizar: au tendinta de a pune lucrurile in locuri ciudate, se imbraca cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva.

Uneori mai pot aparea si alte simptome:
- Halucinatii vizuale sau auditive
- Lipsa de interes pentru activitatile inconjuratoare, prieteni si familie
- Activitati repetitive fara un scop anume.
- Agresiune fizica sau verbala

Evolutie
Evolutia bolii este spre deteriorare intelectuala progresiva si deces.
O persoana traieste in medie 8-10 ani dupa aparitia simptomelor.
Unele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii, altele pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce.
La inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe.

Faza initiala
Se manifesta de obicei cu:
- dezorientare temporo-spatiala
- pierderea abilitatii de a efectua anumite activitati
- evitarea situatiile noi, nefamiliare
- capacitate de memorare diminuata
- vorbire mai lenta
- dificultati in manevrarea banilor si efectuarea platilor
- tulburari de judecata, uneori cu decizii gresite
- tulburari de dispozitie: depresie, iritabilitate

Faza intermediara
In aceasta etapa:
- pacientul are momente cand nu isi mai recunoaste familia si prietenii
- seara este frecvent agitat
- apar probleme de citire, scriere si interpretarea numerelor
- probleme de gandire si de logica
- imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza cuvinte noi pentru a substitui ceea ce a uitat
- are dificultati in a se imbraca singur
- are momente de ostilitate, lipsa de cooperare
- apar suspiciuni nefondate
- pierde orientarea temporala
- necesita ingrijire permanenta

Faza tardiva
In faza tardiva pacientii:
- nu-si mai amintesc cum sa se spele, sa se imbrace, sa mearga la baie sau sa manance fara ajutor
- pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii
- au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent
- devin confuzi seara si au insomnii
- comunica dificil sau deloc prin cuvinte
- pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal (incontinenta).
Decesul poate aparea ca o complicatie a escarelor, infectiilor, pneumoniei datorate imobilizarii la pat.

Tratament
Nu se cunosc modalitati de prevenire a bolii Alzheimer (se pregateste aparitia unui vaccin care spera sa previna boala).
Tratamentul existent la ora actuala nu vindeca boala, dar incetineste progresia ei si amelioreaza simptomele pacientilor, imbunatatindu-le calitatea vietii. Tratamentul este gratuit si se prescrie de catre medicul psihiatru, neurolog sau geriatru.
Examinarea periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie, detecteaza problemele nou aparute, monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingrijirea bolnavului. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute.
In faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie:
- ingrijirea de care are nevoie pacientul
- persoana care il va ingriji pe pacient pe masura ce boala va avansa
- aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa
- planul de terapie si ingrijire a bonavului.

Majoritatea pacientilor pot fi ingrijiti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten, cel putin pana cand boala devine severa. Sarcinile ingrijitorilor variaza de la mentinerea unui mediu inconjurator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament, ca tulburarile deviante si de somn.
Pe masura ce boala avanseaza, asigurarea ingrijirii devine din ce in ce mai dificila, indiferent de pregatirea sau de devotamentul fata de persoana bolnava. Internarea bolnavului intr-o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat, dar in unele cazuri e cea mai buna solutie.