Teoria semnalului costisitor - o posibilă explicaţie a somnului şi a viselor REM
Deşi funcţia somnului şi a viselor REM (vise în care cel care visează este protagonistul principal şi resimte trăiri fizice) rămâne necunoscută, anumite teorii evoluţioniste, cum ar fi teoria semnalului costisitor (TSC), oferă argumente care ar putea fi considerate un punct de plecare în sprijinul elucidării acestui mister.
Un studiu recent porneşte de la premisa că multe dintre semnalele produse de creierul uman în starea de vis pot fi considerate semnale costisitoare: stimuluri emoţionale, care duc la comportamente costisitoare pentru subiect când acesta este treaz. Se ştie astfel că un individ se poate vedea în vis ca având un anumit handicap (îi lipsesc hainele, şi-a pierdut banii sau buletinul, este atacat etc.).
Acest „visător” va fi influenţat în starea de veghe de conţinutul neplăcut al visului, în sensul că va semnaliza un ego „handicapat”, manifestat prin afişarea aceloraşi emoţii intense sau dispoziţii psihice simţite în vis.
Un impact şi mai puternic se va face simţit în cazul în care subiectul decide să împărtăşească visul cu alte persoane. Individul va folosi conţinutul viselor în sprijinul unor strategii autohandicapante în relaţie cu persoanele din anturajul apropiat. Utilizarea unor asemenea semnale costisitoare psihic are rolul de a facilita anumite nevoi comunicative vitale ale persoanei care visează. O mare parte din conţinutul viselor REM este legată de şi chiar produsă de fiziologia REM.
Activarea creierului limbic (cel răspunzător de emoţii) se manifestă în vise care conţin situaţii sociale de mare greutate emoţională. TSC poate explica atât efectul viselor, cât şi manifestările fiziologice aparente în REM. TSC porneşte de la premisa că semnalele implicate în comunicarea dintre indivizi trebuie să fie imposibil (sau extrem de dificil) de falsificat, pentru a fi funcţionale şi credibile.
Semnalele greu de falsificat sunt acelea care sunt greu de produs, aşadar costisitoare din punct de vedere metabolic, motor, sau behaviorist. Acest cost ridicat e o garanţie de autenticitate, absolut necesară în anumite momente când indivizii au nevoie de semnale credibile pentru ei şi este mai mare pentru indivizii de calitate superioară decât pentru cei de calitate inferioară, sau când aceştia din urmă plătesc un preţ mai ridicat pentru acelaşi semnal (în cazul nostru intensitatea somnului REM) în comparaţie cu indivizii superiori.
Această teorie presupune că indivizii de calitate inferioară nu emit semnale false, în general pentru că nu e rentabil: ar plăti un preţ prea mare şi nu sunt dispuşi la aceasta. Visele pot fi considerate semnale pentru că produc în mod cert efecte emoţionale, care la rândul lor au capacitatea de a transmite un anumit mesaj.
Ele sunt greu de falsificat, din cauza caracterului lor involuntar, precum şi datorită bagajului emoţional puternic. Diferite emoţii sunt prezente în toate visele, acestea fiind negative în 80% din visurile persoanelor de ambele sexe. Visurile reprezintă situaţii sociale, pentru că cel care visează nu se vede niciodată singur în vis, ci însoţit de două, trei sau chiar mai multe persoane.
Emoţiile negative reprezintă un handicap al individului în relaţie cu ceilalţi, însă prezintă avantajul sincerităţii în situaţiile de comunicare, îmbunătăţind prin aceasta relaţiile sociale ale visătorului. Se poate pune şi în acest caz (ca în multe altele) că natura nu-i agreează pe cei care trişează şi îi divulgă, oferind în schimb compensaţii sau gratificaţii pentru onestitate. Se ştie că emoţiile negative declanşează reacţii empatice şi de ajutor în relaţie cu ceilalţi, de aceea nu e surprinzător ca acest mecanism să funcţioneze şi la nivelul viselor.
S-a şi observat că indivizii ocupaţi cu o schimbare de status şi preocupaţi mult de aceasta îşi amintesc visele în proporţie mai mare decât cei mulţumiţi de statutul lor sau resemnaţi (80% la primii, în comparaţie cu 30-50%, la ceilalţi).
Studiul concluzionează că teoriile legate de TSC şi visele REM apar promiţătoare şi vor trebui studiate mai mult în viitor pentru a aduce o îmbunătăţire în relaţiile interumane.
Alte articole:
- Psihoterapie online - avantaje si dezavantaje
- Imagini care iti spun cat esti de stresat
- Gandirea pozitiva - un mod de viata
- Cum sa stabilesti obiectivele in viata
- Cum sa duci la indeplinire obiectivele alese
- Reevalueaza obiectivele
- Cum vindecă relația terapeutică?
- Exprimarea furiei, ca sursă a creșterii și dezvoltării personale
- Stima de sine
- Caut un psiholog - ce trebuie sa stiu?
- Impactul traumei războiului
- Nevoile împlinite, cheia unei familii fericite
- Tehnici simple care-ti cresc increderea in tine insuti
- Ce este Eneagrama
- Calea schimbarii
Secțiuni:
Cele mai accesate psihoteste:
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Gaseste cariera de vis
- Testarea emotiilor
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
Articole recente:
- Tratamentul insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală: o soluție eficientă pentru somnul tău
- Tratamentul anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală
- Avantajele activității fizice pentru persoanele autiste
- Cum să gestionezi presiunea familială în privința deciziilor de viitor
- Diferența dintre realitate și halucinații: Înțelegerea distorsiunilor mintale
- Cum să scapi de depresie și anxietate prin sport
- Teama de a fi judecat pentru că mergi la terapie: Depășirea stigmatului
- Decizia de a merge singur în vacanță: Beneficii și considerații
- Cum să previi dependența de dispozitive electronice a copilului
- Abordări psihologice ale relației dintre infractor și victimă