Sindromul Peter Pan

Varianta 1
Are 30 de ani si o slujba care-i place. Este apreciat si inteligent. Spera sa fie promovat intr-un department pe care-l vaneaza de cativa ani. Performeaza cu mare succes. Insa locuieste cu parintii care-l vad ca pe un zeu. Icoana vie a tineretii lor plina de munca si lipsuri. „Manca-l-ar mama de baiat frumos si destept. Ii face mama tot. Si mancarica si curatenie si ordine. Sa invete baiatu’. Sa-si vada de tinerete. Sa munceasca dar si sa se distreze. Soarele meu!”, gandeste mama lui in timp ce-i ridica ciorapii lepadati langa pat. In bucatarie tatal isi soarbe tacticos cafeaua, privindu-si odrasla care-si rearanjeaza in oglinda din hol creasta rebela cu gel. „Auzi tata, plec cu taxiu’ ca diseara ma duc in club dupa munca. Te rog eu mult, imi iei si mie de la curatat hainele alea ca trebuia sa le iau acum trei zile si imi duci si mie masina la spalatorie!? Sa-i dea si cu ceara si cu narcise, ca maine am treaba. Da!? Hai boss, ca esti o dulceata. Vezi ca ti-am lasat cheile si o suta de lei pe frigider. Pa!”. Inainte ca tatal sa zica macar o vorba sau sa-si ridice privirea din gandurile care pluteau odata cu aroma cafelei, taxiul deja demarase.

Varianta 2
Are 40 de ani si putina gusa. Dar are si patru telefoane, dintre care doua dual sim. Le priveste cu atentie, dupa care alege doua dintre ele, nu inainte sa verifice rapid zecile de mesaje din fiecare. Pline cu inimioare si pupicuri. Coboara tacticos cele cateva trepte ale vilei din granit roz flamuit. Deschide portbagajul GL-ului si-si arunca plictisit geanta de squash. In timp ce asteapta ca poarta sa se deschida automat, trimite un mesaj prestabilit, la care modifica doar cifra: „Udati florile! Aranjati casa pentru petrecere. Sunt opt invitati. Multumesc!”
Portile se inchid. Iedera canadiana atarna in culoarea toamnei, rosu putred. Liniste.

Barbati maturi. Neangajati. Fara obligatii, dar cu posibilitati. Fara sotie sau copii. Care amana intemeierea unei familii. Care-si traiesc viata din plin, delegandu-si obligatiile. Am punctat doar doua variante. Si care nu sunt chiar atat de rare, precum am crede. Sunt multi barbati care amana asumarea responsabilitatii unei familii. Pare mai comod, mai usor. Mai fan! Dar oare exista si corespondentul feminin al acestui Peter Pan!? Poate femeia de cariera care vaneaza un post sau o functie sau care nu vrea sa ajunga „la cratita”!? Sau poate ca-si doreste tinerete fara batranete, un vesnic 90-60-90!? Cu lifting, botox si liposuctie!? Doar sunt atatea exemple. Sau care poate a trecut printr-o drama, jurandu-si apoi celibatul intr-o singuratate a multiplelor relatii!?

Ce anume i-a determinat sa actioneze asa, ce resorturi poate din frageda copilarie i-au manat catre adoptarea acestui stil de viata!? Ii putem acuza de egoism, sau poate in sine noastra ii invidiem putin, dorindu-ne sa fim in locul lor!? Sa aiba altcineva grija de noi, sa copilarim perpetuu!?

Peter Pan, celebrul personaj de poveste. Vi l-ati amintit desigur. Cel care desi era mare se comporta ca un copil rasfatat!? E o poveste veche, de demult. Unii o considera prafuita, buna cel mult de tinut intr-un raft de biblioteca. Si totusi a trecut doar o suta de ani si un pic de atunci. Si tot intr-o suta de ani ne-am dublat speranta de viata si poate si starea de copil.