Metaprogramele NLP (prima parte)

Metaprogramele NLP (programarii neuro-lingvistice) fac referire la principii elementare de organizare a modului in care percepem, ne comportam si gandim. Ele opereaza la un nivel mai profund decat un program specific invatat, ca de pilda cele pentru rezolvarea problemelor de matematica, prepararea unei prajituri, sau mersul pe bicicleta. Acestea se situeaza si opereaza la un metanivel, neocupandu-se de continut, ci adresandu-se structurii, contextului si procesului. Metaprogramele descriu modul in care filtrele noastre perceptive au ajuns sa fie programate pentru observarea, gestionarea, sortarea si procesarea diferitelor tipuri de informatii.
De exemplu unele persoane citesc cuvintele si le „aud” in minte, sau „vad” imaginea cuvintelor. Altii au “senzatii” legate de cuvinte: simt miscarea, textura, caldura, ritmul. Ei codifica informatiile utilizand diferite reprezentari kinestezice din sistemul minte-corp in termeni de miscare, respiratie, tensiune. Anumiti oameni se orienteaza catre asemanari, selectand informatiile care corespund cunostintelor lor anterioare, in timp ce altii cauta aspecte necunoscute, orientandu-se spre neconcordante, cautand deosebiri, fiind interesati de identificarea a ceea ce difera.

Metaprogramele sunt foarte apropiate de temperamentul si structura noastra constitutionala. Este bine sa evitam sa ne confundam Eul cu modul in care ne-am obisnuit sa ne controlam creierul. Acestea doar descriu modul in care am invatat sa ne utilizam constiinta pana acum. Ele se pot transforma, dar noi reprezentam mai mult decat metaprogramele perceptiei noastre. Ca mecanisme de selectare a informatiilor, opereaza la un nivel aflat intre experienta bazata pe senzorialitate si convingeri. Astfel se poate explica de ce le traim de obicei ca aproape identice cu propriul temperament si propria natura. Atunci cand detectam si delimitam metaprogramele principale observam ca sunt cele pe care avem tendinta de a le utiliza pentru a procesa informatiile si anume cele care ne influenteaza major strategia legata de realitate. Asadar ne furnizeaza informatii despre modul in care ne experimentam Eul si despre elementele fundamentale a ceea ce numim „personalitatea” noastra. Le putem deci folosi pentru a identifica profilurile de personalitate de baza. Deoarece sunt atat de aproape de sursa, aceste programe ne permit sa descoperim cum gandeste, percepe si traieste cineva. Utilitatea acestui fapt consta in ideea ca odata ce stim cum isi organizeaza „eul” si „realitatea”, putem apoi sa intram in rezonanta cu acele metaprograme (sau cu cele proprii) pentru a construi un raport imediat si profund. Acest aspect confera mesajului nostru un impact maxim, sporindu-ne capacitatea de a influenta, convinge si motiva.

La prima vedere, modul de a gandi, selecta informatii, procesa, exprima emotii, comunica si a se comporta al unei alte persoane ar putea sa para haotic. Lumea spune frecvent „Oamenii sunt complet imprevizibili”, „Nu ii poti intelege pe oameni”, totusi ei se comporta suficient de constant ca sa ne putem face o impresie generala in legatura cu ceea ce pare a le fi caracteristic. Ruleaza regulat acest program, sistematic si previzibil, iar atat timp cat modelul lor despre realitate ramane valabil, asa vor functiona. De fapt nu se vor putea schimba pana cand nu isi vor modifica modelul despre lume.

Iata in continuare cateva instrumente pentru „citirea”oamenilor:

a) O atentie activa, indreptata catre nivelul senzorial. Incepem sa ne orientam catre exterior, dezactivandu-ne momentan toate gandurile, emotiile si filtrele interioare, astfel incat sa devenim constienti doar de stimulii din fata noastra.

b) Constientizarea si intelegerea patternurilor-ne permite sa organizam si sa sortam datele pe care le primim si ne furnizeaza modalitati de a ne folosi simturile pentru a realiza diferentieri mai subtile.

c) Dezvoltarea unei acuitati kinestezice lipsite de blocaje - presupune observarea propriilor noastre sentimente si reactii. Este necesar sa fim calmi in adancul nostru si sa observam impartial sentimentele, impresiile si emotiile interioare. Nu este suficient sa fim constienti de o alta persoana pe plan kinestezic, trebuie sa avem canalele kinestezice necontaminate de propriile noastre filtre si predispozitii de ordin emotional. Aici gresesc majoritatea celor care au invatat sa simta si sa reactioneze fata de propriile sentimente intr-o maniera senzitiva. Emotiile pe care cred ca le aud, vad si simt la altii reprezinta, de fapt, propriile lor sentimente proiectate. Capacitatea de a distinge intre ceea ce percepem ca primind din exterior si ceea ce generam in interiorul nostru ii diferentiaza pe cei care comunica eficient de cei care „citesc” gandurile.

d) Trecerea in planul meta al metanivelurilor temperamentului, procesarii de ordin mental, emotional, relational, imaginii de sine, valorilor, raportarii la timp si comunicarii.

e) Mentinerea intregii „citiri” la nivelul de incercare-astfel putem calibra experientele in continua schimbare ale celui din fata noastra, respectandu-i astfel unicitatea.

Uneori, oamenii isi exprima teama ca vor ajunge sa-i manipuleze pe altii. Daca vom incerca sau nu sa facem acest lucru depinde de nivelul etic al fiecaruia. Inselatoria functioneaza rareori pe termen lung.Rollo May scria: „Cu cat intelegeti mai profund structurile personalitatii umane, cu atat veti fi mai convins de inutilitatea incercarii de a-i pacali pe altii.”


Preluare si adaptare dupa: L.Michael Hall - „Spiritul programarii neuro-lingvistice” - Editura Curtea Veche