Metaprogramele NLP (partea a doua)

a) Copingul-procesarea emotionala (pasiv-agresiv)
Daca dorim sa comunicam cu cineva agresiv, intram in rezonanta cu persoana respectiva abordandu-i ideea, dezbatand-o, solicitandu-i sa o proiecteze in viitor. Va incerca sa se opuna, sa se lupte cu ideile si reactiile, asadar va trebui sa ii raspundem intr-o maniera hotarata, directa, confirmandu-i aceste calitati. Atunci cand intram in rezonanta si comunicam cu o persoana pasiva ii urmarim ideile si emotiile, ii oferim semnale verbale si non-verbale de armonie. Nu o confruntam sau dezaprobam direct.
Persoanele agresive au tendinta de a utiliza operatorii modali ai posibilitatii, iar cele pasive pe cei ai necesitatii.

b) Temperamentul (incapatanat-compliant)
O persoana incapatanata nu suporta sa i se spuna nimic; atunci cand incercam sa-i comunicam ceva vom primi o reactie automata de rezistenta. Pe de alta parte persoana complianta opereaza din punct de vedere temperamental intr-un mod flexibil, receptiv, sensibil. Cei care si-au dezvoltat o vointa puternica traind traume sau construindu-si convingeri puternice prin intermediul a ceea ce au invatat in viata, vor da dovada de un control mai mare asupra propriei vointe.

c) Imaginea de sine (respectul de sine - increderea in sine)
Imaginea de sine globala se poate diviza in doua componente: simtul valorii referitor la demnitatea si existenta noastra si opinia pe care o avem referitoare la propria competenta, la abilitatile, capacitatile si actiunile noastre. Simtul propriei valori se afla pe o scala intre lipsa extrema de valoare si o valorizare inalta. Este posibil sa credem ca valoarea noastra ca fiinte umane exista ca un dat, ca o mostenire. Increderea in sine se leaga de sentimentele de mandrie, eficacitate si experienta, de senzatia ca putem indeplini diverse sarcini, ca putem obtine si duce la bun sfarsit diferite obiective. Aceasta se poate baza pe experiente (pozitive si negative), pregatire, convingeri, relatii.

B. Factorii procesarii mentale

a) Marimea unitatii informationale procesate (general sau global)
Operarea cu unitati informationale mari ii permite individului sa-si antreneze intuitia si sa realizeze salturi intuitive, o astfel de persoana avand nevoie de o cantitate mare de date pentru a abstractiza pana la nivelurile superioare. Rationamentul deductiv (abilitatea de a cobori pana la ceea ce este specific) ajuta la gasirea exemplelor concrete si modalitatilor practice de a aplica notiunile abstracte. A sti ce anume prefera sa foloseasca o anumita persoana ne ofera informatii importante in legatura cu modul in care urmeaza sa ne formulam mesajele catre acea persoana.

b) Selectarea informatiilor in functie de asemanari - diferente (acord - dezacord)
Oamenii se pot incadra in doua categorii, daca ii raportam la modul in care realizeaza comparatii atunci cand intalnesc pentru prima data o anumita informatie. Unii isi concentreaza atentia asupra asemanarilor dintre lucruri si a modului in care acestea concorda cu experientele lor anterioare (vor valoriza securitatea si stabilitatea), iar ceilalti vor observa in mod obisnuit diferentele (vor pretui schimbarea, varietatea si noutatea).

c) Sistemul reprezentational (vizual - auditiv - kinestezic)
Pentru a descoperi acest pattern de procesare uman, ascultam si urmarim predicatele din limbajul unei persoane.
Patternul general este urmatorul:
- in cazul procesarii vizuale, ochii se misca in sus sau privirea, indreptata inainte, se defocalizeaza
- miscarea ochilor in jos, catre dreapta, indica accesarea unor informatii kinestezice
- miscarea laterala a ochilor, fara a se ridica sau cobora, semnaleaza accesarea unor informatii auditive
- miscarea ochilor in jos, catre dreapta, arata modalitatea auditiv - digitala

d) Stilul de colectare a informatiilor (orientarea procesualitatii catre exterior - interior)
Atunci cand comunicam, procesam informatiile in conformitate cu reactiile celeilalte persoane, mai mult decat prin intermediul propriilor presupozitii in legatura cu acele actiuni. Cand procesualitatea se orienteaza spre interior, celalalt nu pare a fi prezent, deoarece are un contact minim cu noi. Este posibil ca el sa-si defocalizeze privirea si sa priveasca in gol.

e) Filtrul pentru directie (siguranta trecutului - posibilitati viitoare)
Cand comunicam cu cineva de tip „inspre” discutam despre ce putem face pentru a-l ajuta sa-si atinga obiectivele mentionand recompensele, avantajele proprii planului. Cei inclinati catre „a se indeparta” au tendinta de a cauta motive de certitudine din trecut, asadar le vom furniza o istorie a dovezilor, deoarece sunt siguri ca alegerea lor reprezinta ceva confirmat in timp.

f) Stilul de selectare a informatiilor (optiuni - procedee)
Cand comunicam cu persoanele care prefera optiunile, discutam despre posibilitati, inovatii, vom improviza si vom pune accentul pe improvizatii. Comunicarea cu cei care prefera procedurile presupune a le expune o procedura care ii va duce de la starea prezenta la cea dorita de ei. Le vom sugera si modalitati de gestionare a esecului in cazul procedurii.

g) Perceptia (senzatie - intuitie)
In cazul stilului senzatie incercam sa comunicam folosind modalitatile senzoriale, discutand in detaliu, clarificand amanuntele. In cazul stilului intuitie vom folosi termeni abstracti, vom discuta despre intuitii, posibilitati, dar si despre contextul general.

h) Perceptia (continuumul de la alb la negru)
Unii oameni par a avea o capacitate mai mare de a diferentia categoriile largi, in timp ce altii au o abilitate mai mare de a face diferentieri complicate care iau in considerare zonele de gri.

i) Adaptarea (rationalisti - perceptivi)
Cand rezonam cu un rationalist ne vom prezenta ca organizati, hotarati, prompti, orientati catre rezultat. In cazul unui perceptiv vom discuta spontan despre a trai intr-un mod liber, deschis, flexibil.

C. Factorii sistemului de referinta (Programele emotionale)

a) Cadrul de referinta (Raportare la sine - Raportare la altii)
Cei care au o raportare de tip interior vor decide actiunile identificandu-si propriile inclinatii, valori, interese. Cei care se raporteaza la exterior acorda atentie gandurilor, opiniilor, sentimentelor altor persoane si informatiilor din alte surse (acestia chiar se pot pierde fara indrumare sau feedback din partea altora).

b) Filtrul ratiunii (necesitate-posibilitate - dorinta)
Cuvintele care exprima „necesitatea” ne arata ca operam din perspectiva unui model de legi, reguli, obligatii. Cele care sugereaza „imposibilitatea” indica o lege a tabuului. Termenii care redau „posibilitatea” ne dezvaluie un model al lumii mai optimist, iar cei care exprima dorinta se bazeaza pe un model al lumii in care dorintele personale sunt in prim plan.

c) Trairea emotiilor (asociat - disociat)
In modul asociat persoana traieste emotional intregul impact al unui eveniment sau informatie, in timp ce in modul disociat persoana respectiva se gandeste si se raporteaza la informatie, eveniment avand senzatia unei distante psihologice fata de impactul sau emotional.

d) Selectarea informatiilor din perspectiva persuasiunii (plauzibilitate - sisteme reprezentationale)
In acest pattern exista doi factori esentiali:modalitatea in care selecteaza persoana respectiva (vizual, auditiv, kinestezic sau limbaj) si numarul de repetari necesare pentru ca un lucru sa devina plauzibil.

e) Filtrul preferintelor (interesul primar - persoane - loc - lucruri - activitate - informatii)
Acest filtru ne furnizeaza informatii in legatura cu factorii motivatori specifici care probabil ca vor stimula acea persoana.

f) Valori (nevoi de ordin emotional-sisteme de convingeri)
Abraham Maslow a alcatuit o piramida a nevoilor:
„1 - Trebuinte fiziologice: supravietuire, mancare, apa, lumina soarelui
2 - Trebuinte de securitate: lipsa amenintarii, securitate, predictibilitate
3 - Trebuinte de afectiune: relatii si afectiune, apartenenta
4 - Trebuinte de respect: realizare, recunoastere, respect de sine, respect din partea altora
5 - Trebuinte de autoactualizare: dezvoltarea capacitatilor pana la maxim al potentialului”

g) Selectarea informatiilor in functie de obiective, valori (evitarea angajarii - optimizatori - perfectionisti)
Perfectionistii incep bine proiectele dar se blocheaza in detalii sau in stari emotionale
negative; optimizatorii ajung la niveluri de excelenta mult mai ridicate pentru ca incearca sa obtina o performanta „suficient de buna”

h) Selectarea informatiilor in functie de valorile implicate in cumparare (cost - calitate - timp)

D. Factori temporali

a) Timpul (trecut - prezent - viitor)
Functioneaza ca un construct mental in relatia dintre evenimente. Caracteristicile sale includ directia, durata, orientarea, continuitatea.

b) Experienta timpului (in timp - prin timp)
Persoanele de tip”In timp”isi actualizeaza amintirile intr-o forma asociata si vor aprecia mai slab duratele. Cele de tip „Prin timp” proceseaza scurgerea vietii intr-o anumita ordine, au tendinta de a agrea procedurile bine stabilite si evenimentele structurate.

E. Factori relationali

a) Filtrul socializarii (extrovert - introvert - ambivert)
b) Filtrul de afiliere (independenta - echipa; jucator - manager)

F. Factorii comunicarii

a) Categoriile terapeutului Satir: concilierea, acuzarea, „computerul”, distragerea, echilibrarea
b) Stilul de reactie: congruent, incongruent, polaritate, competitiv, meta.


Preluare si adaptare dupa: L.Michael Hall - „Spiritul programarii neuro-lingvistice” - Editura Curtea Veche