Mesajul din spatele criticii

Ar fi minunat sa traim intr-o lume in care mesajele pe care le primim sa fie numai mesaje cadou. In care prietenii, membrii familiei si colegii de birou sa ne vorbeasca pe un ton bland, spunand numai lucruri pe care sa le primim cu placere, in asa fel incat noi sa avem o stare interioara de armonie si pace.

Dar nu se intampla asa. Primim multe mesaje toxice, de multe ori chiar de la cele mai apropiate persoane. La ce ma refer cand spun mesaje toxice? Simplu: orice mesaj pe care atunci cand il primesc, ma simt devitalizat, simt cum increderea in mine scade si placerea de a trai incepe sa dispara rapid.

“Critica poate fi un mesaj toxic, dar nu are si o parte utila?”

Mi s-a intamplat de cateva ori sa fiu intrebat in cadrul workhsop-urilor despre partea utila a criticii. Daca nu cumva avem nevoie de critica, pentru a invata din greseli. De exemplu, oare nu am nevoie ca superiorul meu ierarhic sa imi spuna “esti un incompetent” daca gresesc ceva, tocmai pentru a imi creste eficienta in lucru? Sau, ca sa raman la categoria relatiilor de cuplu, mentionata in articolul trecut, oare nu am nevoie ca partenera mea sa imi critice prietenii: “nu mai pierde timpul cu ei”, tocmai pentru a deveni mai selectiv cu persoanele cu care imi petrec timpul?

Da, am nevoie de feedback critic (sa mi se prezinte situatia de fapt si propuneri pentru imbunatatire), dar nu am nevoie sa fiu etichetat, devalorizat. Critica apare sub o forma toxica intotdeauna cand in spatele ei se afla un alt mesaj: de protectie, de ajutor necerut, de repros sau devalorizare.

Si pentru a putea putea gestiona mai bine in viata de zi cu zi acest mesaj ascuns, este important sa identificam patru tipuri de mesaje din spatele criticii:

1. Critica-ajutor

Acest gen de critica apare cand am o dorinta ca cel cu care comunic sa imbunatateasca o situatie din viata lui si am impresia ca eu stiu ce este mai bine pentru el, chiar mai bine decat el insusi. De exemplu, critic pentru a educa atunci cand ii spun unui prieten cum trebuie sa se comporte la birou ca sa se afirme: “in felul in care te comporti azi, nu vei ajunge niciodata manager”.

Mesajul din spatele criticii este: “eu stiu ce e mai bine pentru tine, cum faci tu nu e bine, ar trebui sa faci cum iti spun eu”.

Acest gen de mesaj este foarte des intalnit in relatia parinti-copii, unde din dorinta de a-i motiva pe copii, parintii transmit foarte multe mesaje de acest gen: “nu esti in stare de nimic”, “vei rata examenul daca nu inveti mai mult”, “nu ai ambitie”. Un element important al acestui gen de mesaj din spatele criticii este ca cel care primeste critica nu a cerut niciodata “ajutorul” sau “sfaturile pretioase” ale celui care critica.

Prejudiciul produs de acest gen de mesaj: desi dorinta ca celalalt sa progreseze, sa invete, sa se dezvolte e o dorinta foarte frumoasa, acest gen de mesaj “cum faci tu nu e bine” il poate determina pe cel care il primeste sa nu se simta acceptat. Or nevoia de a ma simti acceptat asa cum sunt si nu asa cum altii ar vrea sa fiu este o nevoie esentiala umana. Efectele determinate la cel care primeste mesajul vor fi: o incredere de sine scazuta si o mare vulnerabilitate in relatiile interpersonale (din moment ce oamenii importanti pentru el sau pentru ea nu il accepta asa cum este) . Ca alternativa, pot comunica dorinta mea de educare, de ajutor, prezentand propunerea mea, vorbind despre cum vad eu lucrurile, lasandu-l pe cel pe care vreau sa il ajut liber in alegerea propriei modalitati de a se ajuta singur.

2. Critica-devalorizare

Competitia si rivalitatea reprezinta realitati prezente in viata noastra si unele persoane aleg sa perpetueze acest sistem criticandu-si “adversarul” foarte dur. De exemplu, un superior ierarhic care ii spune unui angajat “esti un incompetent” se asigura ca acesta din urma are mai putine sanse sa il inlocuiasca in timp. Prin devalorizare, intentia este de a stabili un sistem de putere in care cel devalorizat ajunge pe o pozitie de inferioritate, deci usor de controlat, fiindu-i foarte dificil sa se afirme.

Prejudiciul produs de acest gen de mesaj: in cazul in care aceasta devalorizare este interiorizata, va actiona ca un blocaj in calea accesarii resurselor. De cealalta parte, “persecutorul”, desi isi va fi indeplinit scopul de a crea o relatie de putere in care se afla pe o pozitie de superioritate, va avea un colaborator sau partener lipsit de initiativa, devitalizat. Unii autori considera ca acesta este unul din principalele motive pentru crizele in organizatii.

In cazul criticii de devalorizare, uneori, oricat as incerca sa gestionez situatia intreband “ce anume din ce am facut te determina sa spui asta?”, oricat as incerca sa extrag in mod responsabil feedback-ul, sa am rabdare, e posibil ca celalta persoana sa continue sa ma devalorizeze.

In acest caz, o solutie buna poate fi departarea imediata de aceasta persoana (sau pastrarea distantei potrivite), pentru ca in caz contrar, risc sa ma poluez cu mesajele toxice care tot vin de la aceasta persoana. Cine ramane in relatie, ramane asumandu-si responsabilitatea pentru pagubele pe care mesajele celuilalt le vor crea. In plus, atata timp cat eu stau si suport, celalalt nu va avea niciun motiv sa schimbe felul in care relationeaza cu mine.

3. Critica-protectie

Este specifica parintilor hiper-protectivi si are ca menire “taierea aripilor” copiilor, in asa fel incat copilul sa nu zboare prea departe de ei: “stii bine ca esti friguros, daca iesi afara, iti va fi frig, e mai bine in casa (unde te pot supraveghea) ”.

Este intalnita si in cazul partenerilor in relatia de cuplu care isi doresc ca celalalt sa nu se indeparteze prea mult de ei: “stii ca esti fricoasa, nu vei invata sa conduci niciodata”, “la cat de timida esti tu, stii bine ca daca te duci singura, nu te vei simti bine”.

Mesajul ascuns din spatele criticii este aici: “imi e frica de autonomia ta pentru ca daca devii prea autonom, risc sa te pierd”.

Prejudiciul produs de acest gen de mesaj: Orice piedica in avantul spre autonomie a unei persoane este un blocaj in dezvoltarea personala, un blocaj spre dobandirea unei increderi in sine.

Exista alte modalitati de a proteja pe cei dragi, fara sa apelam la acest gen de critica. De exemplu, daca imi este frica pentru siguranta unui copil, in fata cerintei acestuia de a pleca in tabara, il voi refuza, dar ii voi explica foarte clar ca acest refuz vine din frica mea ca el sa nu aiba un accident cat timp este plecat si din dorinta ca el sa fie sanatos, decat sa ii spun “nu iti dau voie sa te duci in tabara pentru ca nu ai fost cuminte anul acesta”.

E important sa imi asum responsabilitatea pentru propriile frici, in asa fel incat sa nu le afectez dorinta de autonomie celor de langa mine.

4. Critica-repros

Are de regula la origine o asteptare implicita si o nevoie nesatisfacuta. In articolul trecut am scris despre cum asteptarile ne-exprimate si nesatisfacute se pot transforma in reprosuri.

Ea asteapta ca el sa ii spuna cat de frumoasa este, dar i se pare lipsit de romantism sa ii vorbeasca despre dorinta ei de a i se spune acest lucru, mai bine asteapta ca el sa spuna din proprie initiativa. Si tot asteapta... Lui i se pare ca ea este foarte frumoasa, dar nu ii spune niciodata acest lucru, crede ca el exprima acest lucru prin comportamentul lui si nu e nevoie sa ii spuna. Intr-o zi, ea ii reproseaza: “nu stiu cum pot sa am o relatie cu un barbat atat de lipsit de romantism ca tine”. Dar fara sa ii fi vorbit niciodata de nevoia ei reala, nevoia de a primi aceasta apreciere de la el.

Prejudiciul produs de acest gen de mesaj: Daca nu vor lamuri ceea ce ea intelege in mod concret prin romantism, cei doi vor lasa aceasta neintelegere sa afecteze grav relatia. Iata cum o asteptare a ei de a primi o valorizare, dar pe care nu se autorizeaza sa o impartaseasca, se transforma in repros (“nu esti romantic”) si poate crea certuri si neintelegeri intr-un cuplu.

In concluzie, va propun un exercitiu: de fiecare data cand primiti o critica, sa va intrebati “care este mesajul ascuns in spatele criticii?”. Raspunsul si identificarea corecta a acestui mesaj va va ajuta sa imbunatatiti relatiile pe care le aveti, sa nu va incarcati cu mesaje toxice si sa dobanditi o mai mare placere de a trai.