Despre somn şi funcţiile sale
Somnul este o parte atât de importantă a vieţii noastre şi totuşi cei mai mulţi dintre noi nu îi acordă prea multă atenţie. Abia atunci când avem probleme cu somnul începem să îi acordăm atenţie şi să încercăm să înţelegem natura sa. La fel ca oamenii, alte mamifere, reptile şi păsări dorm, în timp ce peştii, amfibienii şi insectele nu (deşi au perioade de odihnă). Unele animale dorm în multe reprize scurte, în timp ce altele, la fel ca oamenii, preferă să doarmă într-o singură repriză lungă.
Cu toţii ştim cum arată somnul - recunoaştem o persoană care doarme după faptul că are ochii închişi, de obicei este întinsă, respiră într-un ritm mai lent, are musculatura relaxată şi în general nu se mişcă, deşi se poate să-şi rearanjeze corpul din când în când. A dormi înseamnă a nu fi conştient de majoritatea lucrurilor care se întâmplă în jurul tău, dar este o stare diferită de comă sau de leşin, pentru că oamenii care dorm pot fi treziţi de zgomote şi lumini puternice sau atingere.
Cercetările arată că există două tipuri de somn: Somnul REM cu mişcări rapide ale ochilor: acest tip de somn durează aproximativ un sfert din somn şi se caracterizează prin activarea creierului, musculatură foarte relaxată, imobilitatea corpului şi mişcări rapide ale ochilor când se balansează înainte şi înapoi sub pleoapele închise.
Somnul REM oferă energie creierului şi corpului şi susţine performanţa din timpul zilei. Visele au loc de obicei în acest stadiu, deşi ele pot apărea în oricare dintre stadii.
• Somnul NREM fără mişcări rapide ale ochilor: acest tip de somn durează aproximativ 3 sferturi din durata somnului şi poate fi împărţit la rândul lui în 4 stadii:
•Stadiul 1: acest stadiu este somnul uşor, undeva între a fi treaz şi a fi adormit
•Stadiul 2: acest stadiu este începutul somnului, atunci când o persoană începe să se detaşeze de ce este în jur. Temperatura corpului scade, iar respiraţia şi ritmul cardiac devin regulate.
• Stadiile 3 & 4: Aceste stadii sunt cele mai profunde şi mai odihnitoare şi mai sunt numite si ”somn delta”. Stadiul 3 este o tranziţie spre stadiul 4.
Pe parcursul acestor stadii scade presiunea arterială, ritmul respiraţiei încetineşte, muşchii sunt relaxaţi şi primesc mai mult sânge, creşterea şi regenerarea ţesuturilor are loc şi sunt eliberaţi anumiţi hormoni (de ex. hormonul de creştere, de aceea adolescenţii în creştere au nevoie de mai mult somn) .
Somnul este esenţial oamenilor, la fel ca aerul, apa şi hrana. Atunci când este necesar, oamenii pot rezista fără somn pentru anumite perioade de timp, dar cu cât stăm mai mult fără să dormim, cu atât devine mai puternică nevoia de a dormi. Rolul exact şi funcţiile somnului au fost un subiect de dezbatere pentru cercetători, dar majoritatea sunt de acord cu faptul că somnul are ca principal scop odihna, atât psihologică, cât şi fizică.
Se consideră că somnul din stadiile 3 şi 4 este implicat cel mai mult în regenerarea corpului şi a energiei fizice, în timp ce somnul REM este cel mai important pentru regenerarea funcţiilor mintale, cum ar fi memoria şi concentrarea. Somnul este important pentru sănătatea generală a corpului, regenerând energia, vindecând rănile sau boala, pentru creştere, stare de bine psihologic şi dispoziţie, concentrare, memorie, performanţa în muncă şi relaţii bune cu cei din jur.
Oamenii diferă în ceea ce priveşte cantitatea de somn de care au nevoie – în timp ce durata medie a somnului pentru un adult este de aproximativ 7-8, 5 ore pe noapte, unele persoane funcţionează bine după doar 4-5 ore de somn, în timp ce altele au nevoie de 9-10 ore. Indiferent de nevoile tale individuale, lipsa somnului sau o calitate proastă a acestuia poate avea următoarele efecte:
1. scăderea atenţiei, concentrării şi memoriei
2. iritabilitate şi modificări ale dispoziţiei
3. afectarea judecăţii şi a timpului de reacţie
4. scăderea coordonării fizice (pericol pentru cei care conduc)
Gravitatea efectelor depinde de cât de mare este lipsa de somn (de ex. puţin somn faţă de lipsa totală a somnului; probleme de somn într-o noapte faţă de probleme care tot apar) şi de sarcinile şi responsabilităţile pe care persoana le are într-o anumită zi. Dacă ai probleme cu somnul care continuă şi revin, este important să soliciţi ajutor.
Cât de bine dorm cei care dorm bine? Cei care dorm bine de obicei adorm în mai puţin de 30 de minute la începutul nopţii şi se trezesc de 1-2 ori în timpul nopţii. Cu alte cuvinte, este nerealist să te aştepţi să adormi imediat ce te-ai aşezat în pat sau să nu te trezeşti deloc pe timpul nopţii.
Chiar şi cei care dorm cel mai bine în lumea aceasta nu reuşesc asta! De asemenea, toată lumea, chiar şi aceştia au din când în când o noapte în care le ia mai mult să adoarmă.
Acest lucru este deseori declanşat de un eveniment stresant şi trece de obicei după câteva nopţi. În mod similar, oricine poate avea din când în când dificultăţi în a adormi la loc după ce s-a trezit în timpul nopţii.
Alte articole:
- Psihoterapie online - avantaje si dezavantaje
- Imagini care iti spun cat esti de stresat
- Gandirea pozitiva - un mod de viata
- Cum sa stabilesti obiectivele in viata
- Cum sa duci la indeplinire obiectivele alese
- Reevalueaza obiectivele
- Cum vindecă relația terapeutică?
- Exprimarea furiei, ca sursă a creșterii și dezvoltării personale
- Stima de sine
- Caut un psiholog - ce trebuie sa stiu?
- Impactul traumei războiului
- Nevoile împlinite, cheia unei familii fericite
- Tehnici simple care-ti cresc increderea in tine insuti
- Ce este Eneagrama
- Calea schimbarii
Secțiuni:
Cele mai accesate psihoteste:
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Gaseste cariera de vis
- Testarea emotiilor
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
Articole recente:
- Tratamentul insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală: o soluție eficientă pentru somnul tău
- Tratamentul anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală
- Avantajele activității fizice pentru persoanele autiste
- Cum să gestionezi presiunea familială în privința deciziilor de viitor
- Diferența dintre realitate și halucinații: Înțelegerea distorsiunilor mintale
- Cum să scapi de depresie și anxietate prin sport
- Teama de a fi judecat pentru că mergi la terapie: Depășirea stigmatului
- Decizia de a merge singur în vacanță: Beneficii și considerații
- Cum să previi dependența de dispozitive electronice a copilului
- Abordări psihologice ale relației dintre infractor și victimă