De ce dormim?

Somnul este de multe ori asociat cu lenea în cultura populară: „Cine se scoală de dimneață, departe ajunge.” sau cu moartea, în marile opere ale celebrilor scriitori, „Să mori, să dormi... / Nimic mai mult./ Şi printr-un somn să ştii/ Că pui sfârşit durerii sufleteşti/ Şi-atâtor mii de alte suferinţe” (William Shakespeare - Hamlet), „Somnul - acele infime crâmpeie de moarte. Cât le detest!” (Edgar Alan Poe).

În societatea actuală, media numărului de ore de somn pe noapte a scăzut cu o oră și jumătate (6 ore - 6 ore și jumătate de somn/ noapte) față de anul 1950, când era de aproximativ 8 ore. Descoperirile recente din domeniul neurologiei vin cu noi teorii privind importanța somnului în sănătatea mintală, obligându-ne să reconsiderăm felul în care ne construim viețile și ne stabilim prioritațile.

Astfel, echipa de neurocercetători de la University of Rochester Medical Center a descoperit motivul pentru care dormim - respectiv pentru a elimina deșeurile din creier (beta-amiloidele proteine produse în permanență în creier ). Cu alte cuvinte, în timpul somnului, creierul este inundat cu lichid cefalorahidian, celulele se micșorează și deschid spații între ele, lăsând lichidul să circule, astfel încât creierul să poată fi curățat. Boala Alzheimer este strâns legată de acumularea acestor beta-amiloide în creier (care creează agregate în spațiile dintre celule ).

Dr. Jeff Iliff descrie procesul curățeniei asociat somnului în următorul fel: „Pe când corpul nostru este nemișcat, iar mintea este undeva în lumea viselor, mașinăria elegantă a creierului muncește din greu curățând acest mecanism incredibil de complex. Precum curățenia din casă, este o îndeletinicire ingrată și murdară, dar și foarte importantă. (...) În creier, consecințele rămânerii în urmă [cu acest proces], ar putea fi (...) însăși sănătatea și funcționalitatea minții și corpului, (...) de aceea înțelegerea acestor funcții elementare de menaj ale creierului acum poate fi esențială în a preveni și a trata bolile minții în viitor”.

Pe de altă parte, Russell Foster, neurolog circadian (studiază ciclurile de somn ale creierului ), consideră că este nevoie să renunțăm la miturile legate de cât somn avem nevoie la diferite vârste (de tipul: „Adolescenții sunt leneși.”, „Vârstnicii au nevoie de mai puține ore de somn.”) şi sugerează, la rândul său, existența unei legături foarte strânse între calitatea somnului și bolile mintale. El susține că: "De 130 de ani ne este cunoscut că, în bolile mintale severe, există absolut întotdeaună probleme cu somnul, dar acest fapt a fost ignorat. În anii 1970, când acest aspect a fost reconsiderat, s-a spus: „Sigur că există probleme cu somnul în schizofrenie din cauza medicamentelor antipsihotice. Antipsihoticele cauzează problemele cu somnul”, ignorând faptul că timp de sute de ani, somnul defectuos a fost raportat înaintea antipsihoticelor. (... )"

Russell subliniază și importanța somnului în menținerea unei bune stări generale de sănătate: „Dacă ai parte de somn bun, ți se îmbunătățesc: concentrarea, atenţia, luarea deciziilor, creativitatea, abilităţile sociale, sănătatea. Dacă dormi bine ți se reduc nivelul de stres, iritabilitatea, impulsivitatea, şi tendința de a consuma alcool şi lua medicamente. (... )”

Așadar, cu o înțelegere neurologică sporită, ne putem schimba perspectiva asupra rolului somnului și îi putem acorda relevanța cuvenită în viața noastră, în realizarea unei bune igiene mintale, în anunțarea unor afecțiuni psihice. Astfel putem urma îndemnul scriitorului Jim Butche: „Somnul e divin. Veneraţi-l.", precum ne putem raporta la spusele lui Dalai Lama: „Somnul este cea mai bună meditație.”

Somn ușor!

Surse text:
https://www.ted.com/talks/jeff_iliff_one_more_reason_to_get_a_good_night_s_sleep?language=ro
http://www.ted.com/talks/russell_foster_why_do_we_sleep?language=ro
Sursa foto:
www.stocksnap.io