Cum să înfruntăm depresia?
Depresia este considerată datorită răspândirii ei „guturaiul psihiatriei”. Poate fi cauzată de: evenimente de viaţă negative, un partener ostil sau critic, lipsa stimei de sine pe termen lung, neglijarea în copilăria timpurie sau pierderea unui părinte, alcoolism în familie sau de boli cronice ce presupun suportarea unei suferinţe zilnic.
Depresia în mod clar nu este o stare de tristeţe trecătoare, nu este un semn de slăbiciune, nu este o stare care va dispărea prin voinţă proprie dar, nu este nici o tulburare care nu se poate trata.
În depresie pacientul trăieşte intens sentimentul de tristeţe, de lipsă de speranţă, de neajutorare, de autodevalorizare, iar uneori chiar de inutilitate. Cât de adâncă trebuie să-ţi fie suferinţa să poţi afirma despre sine că „simţi că eşti pionul care nu mai foloseşte”.
Pacientul îşi pierde plăcerea şi interesul, niciuna din activităţile care îl bucurau în trecut nu-l mai atrag, pentru că nici nu se mai poate concentra. Prezintă tendinţa de a petrece mai tot timpul în pat, totul îi pare dificil de făcut şi că ar necesita un efort susţinut, de care nu se simte capabil, se instrăinează de el, de familie, de prieteni.
Frecvent, depresivul are sentimente de culpabilitate, anxietate, un nivel de energie psihică redus, somnul îi este tulburat, poate avea deficit de somn sau să fie somnolent, iar apetitul poate fi scăzut sau exacerbat.
Depresia afectează persoana în integralitatea sa, este resimţită ca o mare durere morală, o pierdere a sensului, este un cerc vicios care se autoîntreţine, depresia afectează dispoziţia, dar şi datorită dispoziţiei, se agravează simptomele.
Sunt două niveluri ale depresiei, un nivel nevrotic mai uşor unde există conştiinţa fenomenului nevrotic şi un sindrom depresiv delirant, psihotic cu mare risc de suicid.
De aceea este foarte important să se ştie, de cât timp durează starea depresivă, care este severitatea simptomatologiei, dacă în istoricul persoanei respective au mai existat şi alte episoade depresive, dacă se asociază simptomatologia cu consum de substanţe (alcool, medicamente, droguri).
Depresia se poate asocia cu alte boli din sfera psihica cum ar fi: atacul de panică, agorafobia, anxietatea generalizată, tulburarea de stress post traumatic.
Frecvent depresia se datorează incapacităţii persoanei de a-şi rezolva problemele de viaţă, lipsei autorecompensei, conflictelor conjugale.
Conflictele conjugale sunt un predictor pentru depresie, de aceea se recomanda ca alternativa sau complementar, psihoterapiei individuale si terapia de cuplu. 50% din cazurile ce ajung in terapie pentru depresie semnaleaza şi probleme în cuplu. Depresivul accepta faptul că nu prezintă suficientă disponibilitate faţă de partener, că există probleme în comunicare si o acută incapacitate de rezolvare a problemelor de viata cu care se confruntă.
Terapia poate aduce o crestere a nivelului de conştienţă a frecvenţei cu care partenerii să se recompenseze reciproc, o optimizare a abilităţilor de comunicare.
Terapia de cuplu poate fi soluţia, pentru rezolvarea depresiei, deoarece este menţinută de conflictul între soţi, depresivul putând sa fie ţinta unei critici sau respingerii permanente.
În situaţia în care se constată, că apariţia depresiei se datorează incapacităţii de rezolvare a problemelor emoţionale de viaţă, în terapie pacientul va căpăta acele abilităţi, care îi vor anula sentimentul de neajutorare. Va fi învăţat sa-şi identifice frustrările si să-şi definească cu claritate problemele cu care se confruntă si ce are de făcut pentru a le soluţiona.
Va reusi să-şi infrunte convingerea că este neajutorat si ca neajutorarea, se datorează unor cauze interne, care il predispun la esec. Va ajunge să costientizeze că eşecul se poate datora faptului că, nu depune efort suficient sau că sarcina a fost prea dificilă. De fapt, va fi învătat să găsească gânduri alternative pozitive, care îi vor schimba dispoziţia afectivă şi implicit va creşte stima de sine, încrederea că poate fi competent.
În terapie va învăţa să se valorizeze personal, să îşi ofere recompense, se va regăsi.
Alte articole:
- Psihoterapie online - avantaje si dezavantaje
- Imagini care iti spun cat esti de stresat
- Gandirea pozitiva - un mod de viata
- Cum sa stabilesti obiectivele in viata
- Cum sa duci la indeplinire obiectivele alese
- Reevalueaza obiectivele
- Cum vindecă relația terapeutică?
- Exprimarea furiei, ca sursă a creșterii și dezvoltării personale
- Stima de sine
- Caut un psiholog - ce trebuie sa stiu?
- Impactul traumei războiului
- Nevoile împlinite, cheia unei familii fericite
- Tehnici simple care-ti cresc increderea in tine insuti
- Ce este Eneagrama
- Calea schimbarii
Secțiuni:
Cele mai accesate psihoteste:
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Gaseste cariera de vis
- Testarea emotiilor
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
Articole recente:
- Tratamentul insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală: o soluție eficientă pentru somnul tău
- Tratamentul anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală
- Avantajele activității fizice pentru persoanele autiste
- Cum să gestionezi presiunea familială în privința deciziilor de viitor
- Diferența dintre realitate și halucinații: Înțelegerea distorsiunilor mintale
- Cum să scapi de depresie și anxietate prin sport
- Teama de a fi judecat pentru că mergi la terapie: Depășirea stigmatului
- Decizia de a merge singur în vacanță: Beneficii și considerații
- Cum să previi dependența de dispozitive electronice a copilului
- Abordări psihologice ale relației dintre infractor și victimă