A fi impreuna este intotdeauna iubire?

Observ in jurul meu femei tinere care tanjesc de mult timp sa auda de la ei \"Gata, de data asta ma schimb; renunt la fumat/baut/iesit cu baietii/orice-iti-place-tie-sa-auzi. Si ii observ si pe ei codindu-se sa spuna ce vor ele sa auda, ca pana la urma sa spuna sau sa ... taca...
Sa insisti la el pentru o astfel de promisiune este ca si cum iti refuzi ceva mai bun pentru tine (doar pentru ca nu vezi acum alta cale sau capatul tunelului, nu inseamna ca nu exista sau ca nu vei ajunge acolo ).
Sa te lasi convins de ea sa faci ce stii clar ca nu vei face pe termen lung, este ca si cum iti faci o polita de asigurare pentru resentimente si tristete.

De ce s-ar agata o femeie tanara de o astfel de speranta subreda? De ce ar renunta un barbat tanar la ce isi doreste, doar ca sa fie cu ea? Sa fii cu el, sa fii cu ea, sa fiti amandoi, par vise cheie in viata multora dintre noi. Dar ce folos: - daca a fi impreuna aduce nefericire si cearta? - daca a fi cu ea inseamna sa renunti la pasiunile tale? - daca a fi cu el inseamna sa renunti la visele tale?

Compromisul aduce resentimente si relatii nefericite (uita-te in jur la cuplurile de ani de zile impreuna care in ziua de azi isi reproseaza ca ea a mai vrut un copil, ca el nu a renuntat la delegatii etc. etc. etc. ).
Afirmarea propriei pozitii, a propriilor nevoi, aduc cel putin o persoana cu care sa te potrivesti.
Sa constientizati ce se petrece intre voi, e primul pas spre o viata fericita. Iubirea si fericirea nu sunt despre a-l pune pe celalalt sa faca ceva pentru tine, ci despre a incepe tu sa faci ceva pentru tine, alaturi de celalalt.