Terapie prin dans

Terapia prin dans sau terapia miscarii reprezinta utilizarea miscarii in scop psihoterapeutic, pentru a promova integrarea emotionala, psihica si comportamentala a individului. Obiectivul terapeutic este obtinerea unui echilibru sanatos si a sentimentului de plenitudine.

Dansul a inceput sa fie utilizat in psihoterapie in anii 1940, in momentul in care terapeutii au observat ca pacientii lor s-au simtit mai bine dupa ce au urmat cursurile inedite de dans ale lui Marian Chace. Acesta a fost invitat sa colaboreze la tratarea pacientilor cu tulburari prea grave pentru a putea participa la terapia de grup.

O forma a psihoterapiei expresive, terapia prin dans se bazeaza pe ideea ca exista o legatura directa intre miscare (corp) si emotii (psihic), iar tulburarile psihice rezulta din izolarea si alienarea specifica societatii moderne. In aceste conditii, unitatea dintre corp, minte si suflet este instabila. Terapia prin dans ii ajuta pe pacienti sa se redescopere, pentru a fi mai constienti de sine si pentru a se simti mai intregi, mai impliniti. Invatand sa se iubeasca pe sine, oamenii reusesc sa-i iubeasca pe ceilalti.

Terapia prin dans presupune un proces format din patru etape: pregatirea - incalzirea, stabilirea increderii; incubatia - pacientul renunta la controlul constient si miscarea devine simbolica; iluminarea - semnificatia devine evidenta, putand avea efecte pozitive sau negative; evaluarea - se discuta semnificatia procesului si se pregateste incheierea terapiei.

Terapia prin dans sau terapia miscarii poate fi utilizata pentru tratarea afectiunilor psihice si psihosomatice. Sunt putine studii stiintifice care sa cerceteze efectele terapiei prin dans in prevenirea si tratarea afectiunilor, insa rapoartele clinice indica eficienta terapiei prin dans in imbunatatirea stimei de sine, reducerea stresului, imbunatatirea interactiunilor interpersonale si oferirea ocaziei de comunicare a emotiilor. Ca forma de exercitiu fizic, dansul este benefic atat pe plan emotional, cat si pe plan fizic - cresterea fortei musculare, coordonare si mobilitate mai buna, scaderea tensiunii musculare.