Psihoterapia... sau cum să treci rahatul prin sita de mătase
Când ne naÈ™tem, pentru a putea supravieÈ›ui, avem nevoie de o altă persoană. Din primele momente aceasta ne va învăța cum să ne adaptăm la viață È™i cum să ne dezvoltăm. Omul este o ființă socială, el nu poate trăi izolat È™i dacă această persoană nu există noi nu vom putea supravieÈ›ui. Creierul începe să se dezvolte odată cu prima noastră relaÈ›ie, aceasta fiind baza de pornire. Este perioada decisivă din viaÈ›a noastră, relaÈ›iile ulterioare fiind ca o extensie a celei dintâi conexiuni.
Din nefericire, pentru mulÈ›i dintre noi, această primă interacÈ›iune nu este una foarte bună sau persoana cu care ne conectăm nu este bine cu ea însăși. Chiar dacă noi după naÈ™tere nu înÈ›elegem ce ni se întâmplă, există o memorie a emoÈ›iilor negative È™i dureroase pe care le trăim. Avem amintiri nu tocmai plăcute din primii ani de viață, care se depun în subconÈ™tient È™i ne controlează ulterior acÈ›iunile. Pe măsura dezvoltării noastre, vom asocia trăirile neplăcute cu cea mai primară emoÈ›ie, care ne asigură supravieÈ›uirea - frica. Din păcate noi nu înÈ›elegem frica ca fiind emoÈ›ia care ne ajută să supravieÈ›uim, să nu simÈ›im durerea, ci o privim ca pe ceva negativ, ruÈ™inos È™i de aceea, pe măsură ce creÈ™tem simÈ›im imperios nevoia de a ne ascunde această emoÈ›ie - nimeni nu trebuie să È™tie că îmi este frică!
Pentru a rezolva această problemă noi vom crea cu mintea noastră „un înveliÈ™ de protecÈ›ie" - când suntem într-un loc nou, într-o situaÈ›ie neobiÈ™nuită, când simÈ›im nesiguranță, dar nu vrem ca ceilalÈ›i să-È™i dea seama, pretindem că totul este în regulă È™i ascundem frica în diverse moduri. Acest sistem alcătuit din emoÈ›ie, frică È™i protecÈ›ie este adânc ascuns în subconÈ™tientul nostru. Imaginea pe care o dezvoltăm despre noi înÈ™ine se bazează pe felul cum am intreacÈ›ionat în copilărie cu cei din jurul nostru. Deci, în creierul nostru s-a dezvoltat un tipar È™i vom atrage în viaÈ›a noastră oameni care se potrivesc tiparelor noastre È™i care ne provoacă situaÈ›ii similare celor trăite în copilărie . Atunci vom încerca să ne protejăm È™i mai tare fără să ne dăm seama că astfel ne agățăm, „intrăm" È™i mai mult în situaÈ›ia respectivă.
Mintea noastră subconÈ™tientă, ceea ce credem despre noi, acÈ›ionează ca o sită, ca un filtru asupra lumii înconjurătoare. Noi È™tim că suntem într-un fel, dar de fapt nu este aÈ™a. Nu trece de sită nimic din ceea ce nu este în conformitate cu tiparele noastre. Ceea ce È™tim despre noi, felul cum le dăm voie celor din jur să ne trateze, tiparul după care trăim, ne creează destinul. Oamenii care au reuÈ™it să urce pe anumite trepte ale evoluÈ›iei, care sunt puternici, inspiraÈ›i, creativi, au reuÈ™it să schimbe aceste tipare.
Deci, ca o concluzie, limitările pe care le avem vin de la persoane semnificative din viaÈ›a noastră È™i de la experienÈ›ele pe care le-am trăit până în acest moment. Dacă vrei să „spargi" tiparele, va trebui să ai alătuiri de tine o altă persoană, de obicei un terapeut È™i, de asemenea, să depui efort pentru noi experienÈ›e în viaÈ›a ta. Deci trebuie să faci cu totul altceva decât ai făcut înainte! Din păcate, de multe ori nu rezolvăm problema pentru că, fie persoana nu e suficient de experimentată să te însoÈ›ească pe drumul schimbării, fie tu eÈ™ti obsedat de putere È™i vrei să-È›i rezolvi problema singur, folosindu-È›i bineînÈ›eles mintea, logică. Doar că problemele pe care le avem sunt de natură emÈ›ională È™i nu au legătură cu logica. De aceea È™i cărÈ›ile self-help, coaching-ul, nu dau rezultate decât pe termen scurt. Ele te învață să fii puternic, să-È›i foloseÈ™ti partea cognitivă, emisfera stângă, pe când limitările noastre vin din subcontient, din emisfera dreaptă. Concluzia ar fi că sursa problemei sunt emoÈ›iile, iar pentru reuÈ™ită avem nevoie de un aliat plin de compasiune È™i iubire pentru noi È™i bineînÈ›eles să alegem să fim vulnerabili, să ne lăsăm ghidaÈ›i, nu să luptăm sau să fugim, aÈ™a cum am fost învățaÈ›i.
Noi nu trebuie să ne luptăm cu emoÈ›iile noastre, să le reprimăm, să le schimbăm, să le ascundem de ceilalÈ›i. Cu cât ne vom încăpățâna să le negăm, să le schimbăm, cu atât ele vor deveni mai reactive, mai „rele", mai puternice. E ca atunci când încerci să schimbi pe cineva. Se întâmplă le fel - devine mai reactiv, mai încăpățânat, mai puternic în tiparul lui. Deci emoÈ›iile nu le schimbi folosind intelectul, ci le accepÈ›i, cu înÈ›elegere, cu iubire, cu blândeÈ›e. Deci, folosesc emoÈ›ia pentru a gestiona o altă emoÈ›ie. Legătura dintre gând È™i emoÈ›ie nu este o legătură simplă de tipul cauza - efect, ci este o legătură în buclă, gândul produce emoÈ›ia, dar È™i emoÈ›ia este la rândul ei generator de gânduri.
Deoarece subconÈ™tientul nostru este cel care e la cârma evoluÈ›iei noastre, el deÈ›ine controlul, noi nu vom putea schimba ceva doar învâțănd logic. În schimb, dacă suntem atenÈ›i la acÈ›iunile noastre ne vom prinde dacă e ceva în neregulă cu noi: fac mereu aceleaÈ™i greÈ™eli, întâlnesc mereu oameni care îmi produc suferinÈ›e, sunt mereu stresat, trădat, umilit, nu am timp niciodată pentru mine, ceea ce-mi propun obÈ›im cu dificultate, mă îmbolnăvesc, oamenii din jur nu mă respectă, ajung uÈ™or în zona adicÈ›iilor, nu sunt comunicativ, mi-e frică să-mi spun părerea.... È™i lista poate continua.
Din copilărie persoana învață că nu este normal să-È›i exprimi emoÈ›iile, să le recunoÈ™ti È™i să înveÈ›i să le gestionezi. Se produce un blocaj È™i apare frica de a lua contact cu propriile emoÈ›ii È™i cu ale celor din jur. Cu cât persoana se maturizează, cu atât îÈ™i pierde sensibilitatea, devine înrobit de propria viață, de propriile stereotipuri. Astfel dispare spontaneitatea, nu mai încearcă lucruri noi, trăiete într-un cadru - conservatorismul. Persoana va merge exact pe acelaÈ™i drum prăfuit È™i bătătorit de părinÈ›ii, bunicii, străbunicii săi, chiar lăudându-se cu asta: semăn cu mama, semăn cu tata, voi sfârÈ™i ca unul sau ca altul, aÈ™a se face, aÈ™a sunt eu... Doar ideea că ar putea fi altfel îi produce anxietate, o frică de fapt iraÈ›ională, o frică de necunoscut, de conÈ™tientizare.
Maturizarea, fără schimbarea acestor tipare, a acestor reguli din copilărie, va face persoana să se simtă mereu obosită, stresată, tensionată, deprimată, creându-se terenul fertil pentru dezvoltarea bolilor. AÈ™adar, până nu trăieÈ™ti conÈ™tient È™i nu înÈ›elegi alegerile făcute, este ca È™i cum ai fi altcineva, nu tu însuÈ›i. TrăieÈ™ti È™i acÈ›ionezi ca efect la ceea ce È›i s-a întâmplat înainte, conform experinÈ›elor anterioare.
Întrebarea la care probabil aÈ™tepÈ›i răspuns: Ce ar trebui să fac?
• Primul lucru este contientizarea problemelor emoÈ›ionale, înÈ›elegerea lor, cel mai bine alături de un terapeut. Deci, o curățenie emoÈ›ională, aÈ™ spune eu...
• Dacă urmează să fii părinte, în special mamă, învață de la un terapeut cum să devii împăcată cu viaÈ›a ta È™i schimbă-È›i tiparele. Nu cred că vrei să-i faci copilului tău ceea ce È›i-au făcut È›ie părinÈ›ii! Doar aÈ™a îÈ›i vei creÈ™te copilul într-un mod sănătos.
• Învață cum să te iubeÈ™ti pe tine, iubeÈ™te-te atunci când greÈ™eÈ™ti, învață să fii blând È™i bun cu tine.
Ai curaj să fii tu însuÈ›i?
Alte articole:
- Psihoterapie online - avantaje si dezavantaje
- Imagini care iti spun cat esti de stresat
- Gandirea pozitiva - un mod de viata
- Cum sa stabilesti obiectivele in viata
- Cum sa duci la indeplinire obiectivele alese
- Reevalueaza obiectivele
- Cum vindecă relația terapeutică?
- Exprimarea furiei, ca sursă a creșterii și dezvoltării personale
- Stima de sine
- Caut un psiholog - ce trebuie sa stiu?
- Impactul traumei războiului
- Nevoile împlinite, cheia unei familii fericite
- Tehnici simple care-ti cresc increderea in tine insuti
- Ce este Eneagrama
- Calea schimbarii
Secțiuni:
Cele mai accesate psihoteste:
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Gaseste cariera de vis
- Testarea emotiilor
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
Articole recente:
- Tratamentul insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală: o soluție eficientă pentru somnul tău
- Tratamentul anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală
- Avantajele activității fizice pentru persoanele autiste
- Cum să gestionezi presiunea familială în privința deciziilor de viitor
- Diferența dintre realitate și halucinații: Înțelegerea distorsiunilor mintale
- Cum să scapi de depresie și anxietate prin sport
- Teama de a fi judecat pentru că mergi la terapie: Depășirea stigmatului
- Decizia de a merge singur în vacanță: Beneficii și considerații
- Cum să previi dependența de dispozitive electronice a copilului
- Abordări psihologice ale relației dintre infractor și victimă