Psihodrama

Psihodrama este o metoda psihoterapeutica si de consiliere dezvoltata de Jacob Levi Moreno, care exploreaza problemele pacientului prin actiune - dramatizare sau reprezentare scenica.

Psihodrama are ca obiectiv principal sporirea impulsivitatii emotiilor, intr-o maniera organizata, insa creativa. Pacientul poate descoperi si explora propriile conflicte si disfunctii interne si externe, prin intermediul teatrului. Cu ajutorul celorlalti membrii ai grupului, protagonistul va invata multe despre aptitudinile sale interpersonale si va asimila tehnici necesare pentru a realiza schimbari pozitive in comportamentul sau.

Elementele de baza cu care opereaza psihodrama sunt protagonistul - persoana sau persoanele alese sa reprezinte tematica grupului, ego-urile auxiliare - membrii grupului care isi asuma rolurile persoanelor importante pentru pacient, audienta - membrii grupului care asistala drama si reprezinta lumea in general, scena - spatiul fizic in care se desfasoara actiunea - si regizorul - terapeutul care ghideaza participantii la proces.

Psihodrama clasica presupune procesul care are loc in cadrul unui grup si este format din incalzire - etapa in care se identifica tema grupului si se aleg protagonistii, actiune - problema este pusa in scena, iar protagonistii exploreaza noi metode de a o rezolva, impartasire - membrii grupului exprima ce legatura au cu procesul desfasurat de protagonisti, si etapa de incheiere.

Exista insa mai multe abordari derivate din terapia initiala a lui Moreno: metode psihodramatice, sociodrama, sociometria, antrenament pentru rol, antrenament pentru spontaneitate, bibliodrama, psihodrama psihanalitica. Metodele psihodramatice - tehnicile si principiile psihodramei - pot fi integrate si in alte forme de psihoterapie.

Sociometria reprezinta studiul si masurarea alegerilor sociale din cadrul unui grup, cu scopul de a scoate la iveala tipare de acceptare sau respingere (norme si sisteme valorice) si de a promova coeziunea grupului. Sociodrama este o forma de psihodrama ce se adreseaza perceptiilor grupului in legatura cu chestiunile sociale - de exemplu, sarcina in adolescenta, consum de droguri. Impreuna, membrii grupului gasesc solutii inovatoare la aceste probleme delicate.

Atat psihodrama, cat si drama terapia, utilizeaza teatrul ca vehicul psihoterapeutic, insa intre cele doua abordari terapeutice exista diferente: terapeutii in drama terapie sunt de obicei fosti practicanti ai artei teatrale, cu instruire psihologica, in timp ce psihodramatistii sunt psihoterapeuti profesionisti, specilizati in aceasta abordare terapeutica; in psihodrama, pacientul joaca rolul sinelui, in diverse situatii, in timp ce in drama terapie pacientul poate juca si roluri diferite de viata sa reala. Desi sunt doua modalitati psihoterapeutice diferite, in ultimul timp psihodrama a inceput sa integreze tehnici din drama terapie si invers.