Teste psihologice
Personalitate
Cariera
Cuplu si sex
Parinti
Psihoterapie
Probleme psihice
PsihoUtil
Evenimente
Practica mindfulness si beneficiile ei
Autor:
Petre Tudor Birlea
Ce este mindfulness?
Mindfulness este definită ca fiind „atenţia neutră acordată emoţiilor, gândurilor şi senzaţiilor care apar în momentul prezent”.
Prin acest gen de atenţie nonelaborativă, echidistantă şi centrată în prezent, fiecare gând, sentiment ori senzaţie sunt observate şi acceptate exact aşa cum sunt.
Mindfulness poate fi o stare (starea de observare vie şi neutră, echidistantă), o practică (asemănătoare cu practicile meditative din culturile din Est) sau un atribut al conştiinţei (capacitatea de a fi pur şi simplu ”martorul neutru”, observatorul neimplicat).
Capacitatea aceasta poate fi antrenată – iar odată cu experienţa câştigată persoana care o practică se poate bucura de o serie întreagă de beneficii.
În psihologie, ea a fost studiată, aprofundată şi testată clinic încă din anii ‘70, pe baza ei dezvoltându-se o serie de aplicaţii terapeutice.
Beneficiile mindfulness:
SĂNĂTATE FIZICĂ:
• Reduce nivelurile de stres
• Scade tensiunea arterială
• Îmbunătăţeşte ciclul somn-veghe şi reduce tulburările somnului (insomnie, hipersomnie)
• Poate creşte imunitatea organismului (datorită reducerii distresului) .
SĂNĂTATE PSIHICĂ:
În psihoterapie, practica mindfulness s-a dovedit eficientă în tratamentul depresiei, al anxietăţii, al tulburărilor de alimentaţie, tulburărilor obsesiv-compulsive, a dependenţei de substanţe, precum şi cu pacienţi aflaţi în apropierea iminentă a morţii.
• Reducerea ruminaţiilor: cu timpul şi odată cu practica, ne poate ajută să întrerupem cercul vicios al gândurilor automate şi chiar al comportamentelor compulsive.
• Concentrare îmbunătăţită: practicanţii îşi pot canaliza resursele atenţionale într-un mod mult mai eficient.
• Memorie de lucru îmbunătăţită: reducând ceaţa mentală şi haosul gândurilor scăpate de sub control, memoria de lucru poate funcţiona mai eficient.
• Reactivitate emoţională redusă: atunci când suntem confruntaţi cu un stimul, putem alege cum să răspundem mai degrabă decât să reacţionăm automat, pe baza pattern-urilor automate formate în trecut. Practic, avem o marjă mai mare de alegere asupra a ceea ce se petrece cu noi.
• Autoreglare emoţională mai eficientă: datorită faptului că emoţiile nu mai copleşesc individul atunci când apar, impactul lor scade, iar ele pot fi gestionate eficient.
• Satisfacţie crescută în relaţii: atunci când răspunsul ia locul reacţiei, comunicarea în cuplu se îmbunătăţeşte.
• Stabilitate psihică: practica Mindfulness te ajută să navighezi cu luciditate şi prezenţă prin stări de bucurie şi tristeţe deopotrivă. Mintea nu mai ajunge să se piardă în spirale de gânduri şi sentimente.
• Ancorare în momentul prezent: starea de prezenţă poate fi accesată mai des, ea fiind asociată adeseori cu o satisfacţie de viaţă crescută. Bineînţeles, ea nu este un panaceu sau o soluţie-minune. Ca şi în cazul exerciţiului fizic şi sporturilor, de exemplu, rezultatele vin odată cu practica susţinută, constantă a acestei discipline.
Mindfulness este definită ca fiind „atenţia neutră acordată emoţiilor, gândurilor şi senzaţiilor care apar în momentul prezent”.
Prin acest gen de atenţie nonelaborativă, echidistantă şi centrată în prezent, fiecare gând, sentiment ori senzaţie sunt observate şi acceptate exact aşa cum sunt.
Mindfulness poate fi o stare (starea de observare vie şi neutră, echidistantă), o practică (asemănătoare cu practicile meditative din culturile din Est) sau un atribut al conştiinţei (capacitatea de a fi pur şi simplu ”martorul neutru”, observatorul neimplicat).
Capacitatea aceasta poate fi antrenată – iar odată cu experienţa câştigată persoana care o practică se poate bucura de o serie întreagă de beneficii.
În psihologie, ea a fost studiată, aprofundată şi testată clinic încă din anii ‘70, pe baza ei dezvoltându-se o serie de aplicaţii terapeutice.
Beneficiile mindfulness:
SĂNĂTATE FIZICĂ:
• Reduce nivelurile de stres
• Scade tensiunea arterială
• Îmbunătăţeşte ciclul somn-veghe şi reduce tulburările somnului (insomnie, hipersomnie)
• Poate creşte imunitatea organismului (datorită reducerii distresului) .
SĂNĂTATE PSIHICĂ:
În psihoterapie, practica mindfulness s-a dovedit eficientă în tratamentul depresiei, al anxietăţii, al tulburărilor de alimentaţie, tulburărilor obsesiv-compulsive, a dependenţei de substanţe, precum şi cu pacienţi aflaţi în apropierea iminentă a morţii.
• Reducerea ruminaţiilor: cu timpul şi odată cu practica, ne poate ajută să întrerupem cercul vicios al gândurilor automate şi chiar al comportamentelor compulsive.
• Concentrare îmbunătăţită: practicanţii îşi pot canaliza resursele atenţionale într-un mod mult mai eficient.
• Memorie de lucru îmbunătăţită: reducând ceaţa mentală şi haosul gândurilor scăpate de sub control, memoria de lucru poate funcţiona mai eficient.
• Reactivitate emoţională redusă: atunci când suntem confruntaţi cu un stimul, putem alege cum să răspundem mai degrabă decât să reacţionăm automat, pe baza pattern-urilor automate formate în trecut. Practic, avem o marjă mai mare de alegere asupra a ceea ce se petrece cu noi.
• Autoreglare emoţională mai eficientă: datorită faptului că emoţiile nu mai copleşesc individul atunci când apar, impactul lor scade, iar ele pot fi gestionate eficient.
• Satisfacţie crescută în relaţii: atunci când răspunsul ia locul reacţiei, comunicarea în cuplu se îmbunătăţeşte.
• Stabilitate psihică: practica Mindfulness te ajută să navighezi cu luciditate şi prezenţă prin stări de bucurie şi tristeţe deopotrivă. Mintea nu mai ajunge să se piardă în spirale de gânduri şi sentimente.
• Ancorare în momentul prezent: starea de prezenţă poate fi accesată mai des, ea fiind asociată adeseori cu o satisfacţie de viaţă crescută. Bineînţeles, ea nu este un panaceu sau o soluţie-minune. Ca şi în cazul exerciţiului fizic şi sporturilor, de exemplu, rezultatele vin odată cu practica susţinută, constantă a acestei discipline.
Alte articole:
- Psihoterapie online - avantaje si dezavantaje
- Imagini care iti spun cat esti de stresat
- Gandirea pozitiva - un mod de viata
- Cum sa stabilesti obiectivele in viata
- Cum sa duci la indeplinire obiectivele alese
- Reevalueaza obiectivele
- Cum vindecă relația terapeutică?
- Exprimarea furiei, ca sursă a creșterii și dezvoltării personale
- Stima de sine
- Caut un psiholog - ce trebuie sa stiu?
- Impactul traumei războiului
- Nevoile împlinite, cheia unei familii fericite
- Tehnici simple care-ti cresc increderea in tine insuti
- Ce este Eneagrama
- Calea schimbarii
Cabinet psihologie Petre Tudor Barlea
Vezi prezentarea cabinetului
Secțiuni:
Cele mai accesate psihoteste:
- Test de personalitate cu imagini
- Test personalitate Jung - 16 tipuri
- Test EQ - inteligenta emotionala
- Vezi cat esti de destept - test amuzant
- Cat de vulnerabil esti la la stres?
- Gaseste cariera de vis
- Testarea emotiilor
- Dominanta creierului tau
- Cat de gelos(geloasa) esti?
- Vezi daca esti indragostit(a) cu adevarat
Articole recente:
- Tratamentul insomniei prin terapie cognitiv-comportamentală: o soluție eficientă pentru somnul tău
- Tratamentul anxietății prin terapie cognitiv-comportamentală
- Avantajele activității fizice pentru persoanele autiste
- Cum să gestionezi presiunea familială în privința deciziilor de viitor
- Diferența dintre realitate și halucinații: Înțelegerea distorsiunilor mintale
- Cum să scapi de depresie și anxietate prin sport
- Teama de a fi judecat pentru că mergi la terapie: Depășirea stigmatului
- Decizia de a merge singur în vacanță: Beneficii și considerații
- Cum să previi dependența de dispozitive electronice a copilului
- Abordări psihologice ale relației dintre infractor și victimă