Igiena emotionala

Sunteti familiarizati cu conceptele de igiena: alimentara si corporala. Dar nu se vorbeste nimic despre igiena emotionala. Cum as putea defini acest concept? ... Ar putea fi legat de gestionarea emotiilor personale, fiind atribuit mai mult domeniului practic decat celui teoretic.

Intr-un articol anterior v-am vorbit despre emotii: cum se formeaza si implicatiile pe care le resimtim organic. Am incercat sa demonstrez importanta pe care ar fi necesar sa o acordam propriilor afecte ca si implicatia acestora la nivel organic, prin reactiile personale experimentate in diverse situatii in care ne confruntam cu un nivel ridicat al stress-ului perceput individual. Acestea, situatiile despre care vorbim, s-ar putea incadra in categoria celor de tip „SOC", care poate fi minor, mediu si major. Ele pot sa apara in situatia interactiunii cu un factor stresor (stimul ), care provine din interiorul sau exeriorul persoanei si care provoaca o anumita reactie afectiva si/sau organica.

Emotiile, dar mai ales dispozitiile emotionale (sunt mai facil de observat de care fiecare persoana ) sunt extrem de importante in determinarea unui climat echilibrat care sa asigure o viata personala (afectiv-emotionala ) implinita in care momentele sau perioadele de multumire sa le echilibreze pe cele de nemultumire. Din punctul meu de vedere, acesta ar fi un prim pas care obtinerea „succesului personal" care il inglobeaza pe cel profesional.

Sa reluam una dintre definitii a emotiei care, din punctul meu de vedere, este relevanta si usor de acceptat de catre orice persoana: „O emotie este un episod complex, multicomponent, care creeaza o disponibilitate de actiune. O emotie intensa are cel putin 6 componente." (Frijda, 1986;Lazarus, 1991 ). Este dificil, dar nu imposibil, de identificat o emotie.

Din experienta profesionala va pot asigura ca in acest proces de identificare, dificultatile apar doar in situatiile in care apare un refuz inconstient al persoanei de a se confrunta cu efectele (urmarile ) resimtite la nivel organic. Sa luam ca exemplu efectele produse la nivel organic de catre „socurile" pe care le putem experimenta de-a lungul vietii, care determina reactia de tip „lupta-sau-fugi" care reprezinta „mobilizarea corpului pentru a ataca sau a se indeparta de situatia amenintatoare":
1. ritm cardiac alert - se intensifica bataile inimii avand ca urmare accelerarea tensiunii arteriale;
2. respiratie accelerata - inspirare si expirare intr-un ritm mai alert, pentru oxigenarea sangelui;
3. tensiune musculara - simtim ca avem muschii incordati;
4. Simptomul de „gura uscata" - scade secretia salivara + se usuca mucoasele.
Din punctul meu de vedere oricine poate observa aceste schimbari organice, cu singura conditie, aceea de a fi interesat de „semnalele corpului nostru". Sa fim sinceri si sa incercam sa recunoastem ca nu este deloc placut sa experimentam asemenea stari organice!

Cercetatorul Hans Selye (1978 ) a studiat si a descris aceste schimbari psihologice ca fiind parte a unui „sindrom general de adaptare" organica ca reactie la stress. El explica ca existe 3 etape de reactie organica:
1. ALARMA - „corpul se mobilizeaza pentru a infrunta o amenintare, care temporar consuma resurse si reduce rezistenta";
2 - REZISTENTA - „organismul se confrunta activ cu amenin-tarea, iar rezistenta este ridicata";
3. EPUIZAREA - organismul devine incapabil sa evite sau sa se lupte cu amenintarea si isi risipeste resursele psihologice" (Atkinson & Hilgard, Introducere in psihologie-Editia a XIV-a, Ed.Tehnica, 2005, pag.727-730 ).
El afirma ca „epuizarea repetata sau prelungita a resurselor fiziologice, daorita expunerii la agenti stresanti cu durata prelungita, care nu pot fi evitati sau infruntati, duce la o serie larga de tulburari fiziologice pe care el le-a numit - tulburari de adaptare." (Atkinson & Hilgard, Introducere in psihologie-Editia a XIV-a, Ed.Tehnica, 2005, pag.728 ). Acestea reduc capacitatea organismului de a rezista in fata altor factori stresori, avand ca efect scaderea capacitatii imunitare a organismlui.

Revenind la factorii stresori (stimuli ) pentru a reusi sa ii diferentiati, in functie de importanta data de fiecare in parte, in functie de propria poveste de viata, v-as propune sa luati in calcul urmatorii indicatori:
1. CONTROLABILITATEA - „Controlabilitatea unui eveniment este reprezentat de gradul (masura ) in care il putem opri sau dirija... Cu alte cuvinte cu cat perceptia noastra inclina balanta catre imposibilitatea de a-l putea controla, cu atat nivelul de stress perceput este mai ridicat." ;
2. PREDICTIBILITATEA - „Predictibilitatea unui eveniment reprezinta gradul in care stim daca si cand va avea loc. Uneori avem aceasta posibilitate, dar de cele mai multe ori suntem privati de o asemenea informatie sau nu tinem cont de semnalele corpului nostru." ;
3. SCHIMBARI majore in circumstante-le de trai - „Orice schimbare a modului de viata care necesita numeroase schimbari." ;
4. CONFLICTELE INTERNE - „Conflictele interne sunt probleme nerezolvate care pot fi constiente sau inconstiente. Conflictul apare atunci cand persoana trebuie sa aleaga intre obiective incompatibile sau care se anuleaza reciproc, in cursul unei actiuni. Luati ca exemplu: conflictul intra sau inter generational." (Atkinson & Hilgard, Introducere in psihologie-Editia a XIV-a, Ed.Tehnica, 2005, pag.715-720 ).

Revenind la conceptul practic pe care vi-l propun, acela de igiena emotionala, sa pornim de la analizarea sarcinilor igienei ca obiect de studiu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Igien%C4%83 ) :
1.Igiena studiază factorii și condițiile mediului ambiant (naturali și sociali ), care influențează asupra sănătății omului, caracterizându-i calitativ și cantitativ.
2.Studiază legitățile factorilor mediului extern asupra organismului și sănătății omului, determinând caracterul acțiunii și dependența "doză-timp-efect."
La care sa adaugem o definitie a igienei (https://dexonline.ro/definitie/igien%C4%83 ): „Ramură a medicinei care elaborează normele de apărare a sănătății oamenilor și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător, a condițiilor de trai, precum și a relațiilor sociale și de producție. 2. Ansamblu de reguli și de măsuri pentru păstrarea sănătății."

Observam multitudinea de factori dificil de redus la nivelul de indicatori masurabili prin instrumente de masura care sa ofere o certitudine a rezultatelor, datorata in principal unicitatii omului si a inte-ractiunilor multiple pe care el le poate dezvolta de-a lungul vietii. Totusi pornind de la premiza ca fiecare este „specialist in propria viata", deci apt pentru a-si identifica afectele (trairi emotionale ), de ce n-am fi apti si pentru a dezvolta un set de reguli personalizate pentru a pastrarea si imbunatatirea sanatatii proprii?!... Din punctul meu de vedere ca psiholog-psihoterapeut avand contact cu persoane care intr-unul sau mai multe perioade ale vietii, s-au confruntat cu situatii dificile in care au recunoscut ca nu au gasit solutii care sa-i multumeasca, am remarcat (observatie personala ) ca de cele mai multe ori, au aparut probleme nerezolvate la nivel inconstient (conflict intern ). Din interactiunea cu psihoterapeutul aceste probleme au trecut din inconstient, in subconstient si apoi au putut fi constientizate. In general acest parcurs este indicat sa fie facut in prezenta unei persoane specializate si apte de a da un feed-back obiectiv, impartial si clar. In schimb, miscarea (transformarea ) este facuta de persoana care se confrunta cu problema respectiva. Cu alte cuvinte, ea este responsabila de intelegerea situatiei in care se afla si cauta solutii proprii. Pentru a fi capabili sa gasim acele solutii care sa ne ajute in momentele mai delicate cu care cele mai multe persoane se pot confrunta in decursul vietii, ar fi necesar sa accepte si sa se familiarizeze cu un nou concept, acela de INTROSPECTIE. Se vorbeste destul de mult pe aceasta tema, dar putini sunt acei specialisti care se opresc asupra acestui aspect si incerca sa explice, practic cum se desfasoara procesul mai sus mentionat.