Tipuri de disfunctii sexuale. Disfunctiile sexuale la femei

Dupa durata disfunctiilor sexuale acestea pot fi vechi sau recente, fiind pasagere sau permante. Cauzele acestora sunt stabilite în urma unor investigatii complexe multidisciplinare.

Exista urmatoarele tipuri de disfunctii sexuale, neavand pretentia ca le-am acoperit pe toate:
• Disfunctii ale apetentei sexuale;
• Disfunctii ale fazei dorintei sexuale (dorinta sexuala hiporeactiva);
• Disfunctii sexuale dureroase (vaginismul, dispareunia); •Disfunctii ale fazei orgasmului (anorgasmia la barbat si femeie, ejaculare precoce);
• Disfunctii ale fazei excitatiei sexuale (disfunctia erectila la barbat, disfunctia fazei excitatiei sexuale la femeie).

Disfunctii ale apetenţei sexuale Aceasta disfunctie are la baza disfunctionalitatile interpersonale care influenteaza negativ sau pozitiv activitatea sexuala, dorinta si fanteziile sexuale. Nimfomania se întalneste la femei, fiind o dorinta insatiabila de sex, cautare permanenta de oportunitate sexuala, cu preocupare excesiva fantasmatica. La barbati aceasta deviere pozitiva se numeşte satiriazis. Devierea negativa are ca manifestare dorinta diminuata, ajungand chiar la aversiune sexuala. Apetenta sexuala poate varia în functie de varsta, frustrari, diverse perioade din viata care au influente, diverse experiente mai vechi, situatii personale. Dorinta sexuala diminuata are un continut scazut sexual, dorinta de activitate sexuala este în scadere, nu exista motivatie de cautare a stimulilor sexuali, aparand frustare de la partener. Pentru rezolvarea acestei situatii trebuie sa se ia în calcul trebuintele celor doi parteneri, sa fie clarificata natura situatiei cum este: primara, generalizata, dobandita, situationala fata de dorinta scazuta, precum si analizarea factorilor ambientali, psihologici, medicali. Aversiunea sexuala reprezinta repulsia fata de gandul unui posibil act sexual, precum si evitarea acestuia. Repulsia poate sa fie pentru tot actul sexual, sau doar pe anumite segmente ale acestuia cum ar fi intromisiunea, sarutul, secretiile. Diagnosticul diferential se pune atunci cand sunt excluse conditiile medicale care pot aparea la modul general, cum ar fi: boli metabolice, tulburari neurologice, droguri, medicatie antidepresiva sau diverse boli psihice.

Disfunctiile sexuale la femei sunt urmatoarele: vaginismul, dispareunia, frigiditatea, anorgasmia.
- Vaginismul este contractia reflexa, involuntara, a muschilor vaginului si a coapsei în timpul coitului, ceea ce duce la imposibilitatea penetrarii, sau este extrem de dureroasa. Practic apare un reflex de aparare împotriva coitului. Exista cazuri cand vaginismul are loc dupa intromisiunea penisului în vagin, în aceasta situatie barbatul ramane blocat în aceasta postura, fara a se putea retrage. Cauze care favorizeaza vaginismul sunt: teama unui posibil agresor în fata ei, amintiri traumatizante fantasmatice sau reale, experiente nesatisfacute anterior, abuzuri sexuale, violuri, dorinta sexuala diminuata, infectie vaginala. Acest fenomen apare la femei pe baza de anxietate, fiindu-le teama sa nu fie ranite si penetrate. Femeile cu vaginism nu au manifestarile erotice blocate, ele pot fi capabile de jocuri erotice, excitatii, dar cel mai important pentru ele este tandretea si nu penetrarea. Categoria de femei care sunt predispuse la vaginism sunt: fetele virgine, cele aflate în contracte maritale, cele care nu sunt satisfacute, cele aflate în declinul genital, cu traumatisme cum ar fi abuz, interventii chirurgicale, violuri. Vaginismul poate fi primitiv fara prezenta unor legaturi anatomice si vaginism secundar, cand exista o cauza genitala locala, ce poate fi pusa în evidenta la un examen genital simplu. Barbatul unei femei cu vaginism este fara autoritate, amabil, ignorant si fara experienta. Uneori se pot întalni si barbati cu libidou slab, sau care sunt aproape impotenti, acestia încercand timid un act sexual si nereusind, renunta usor.
- Dispareunia este senzatia locala, dureroasa provocata de raportul sexual într-un moment al acuplarii. Are o frecventa foarte mare, dar este dificil de stabilit statistic. Aceasta poate fi primara, aparand la debutul vietii sexuale, fiind considerata normala sau secundara, cand apare dupã o perioada de manifestare a vietii sexuale. Dispareunia primitiva sau primara, poate sa apara la tinerii casatoriti, de aceea mai este numita si „de rodaj„ si poate avea un caracter patologic doar dupa ce a trecut de doua luni de la casatorie. Întalnim dispareunii superficiale, profunde si totale.Durerea poate sa apara imediat, la începutul raportului sexual, pe timpul derularii lui, sau imediat după finalizarea actului sexual. Diagnosticul este complex în cazul dispareuniei.Poate fi asociata cu diverse stari patologice cum ar fi: frigiditatea, nevralgiile pelviene, dismenoreea. Ca si cauze amintim: insuficienta atractiei erotice, neplacere, sentimentul de obligatie fata de raportul sexual, teama fata de actul sexual. Dispareunia superficiala are cauze de origine emotionala iar dispareunia profunda are cauze organice, cum ar fi infestarea cu Trichomonas, cauze pelviene ginecologice, cauze endocrine. Ca si tratament se înlatura factorii declansatori ai sotului, daca acesta este bolnav, reechilibrare neuropsihica si se trateaza cauza atunci cand este evidenta.
- Frigiditatea reprezinta incapacitatea femeii de a simti placere sexuala, sau incapacitatea de a ajunge la orgasm vaginal. Sotia frigida prezinta indiferenta fata de viata conjugala, în timpul actului sexual are frustrari fata de emotiile si senzatiile sexuale, iar cand exista sunt reduse neajungand pana la orgasm. Cauzele care declanseaza frigiditatea pot fi: intervenţii chirurgicale, abuzuri, violuri, teama de actul sexual, obligatia de a avea raport sexual, conflicte maritale. Frigiditatea se poate trata. Sotia frigida este indiferenta la viata conjugala, pe momentul derularii actului sexual este frustrata de senzatii si emotiile sexuale, iar cand exista, sunt foarte reduse, necrescand pana la orgasm. Femeile care nu au avut aceasta satisfactie de orgasm, sesizeaza foarte tarziu acest lucru. Cele care au avut odata orgasm, iar apoi devin frigide, nu accepta aceasta situatie si încep sa îsi faca probleme. În general, sesizeaza si sotul sau partenerul de cuplu aceasta situatie, el neramanand indiferent, ceea ce duce la conflicte ulterior, ajungandu-se la raceala între soti. În general, femeile cu astfel de probleme sunt retinute, se jeneaza usor, la medic apeland foarte rar din proprie initiativa. Asupra organismului, frigiditatea are repercursiuni. Absenta orgasmului face ca formatiunile erectile sa nu descarce afluxul de sange crescut, musculatura nu se mai poate relaxa, nu are loc expulzia secretiei, producandu-se starea de congestie a organelor genitale, aparand dureri pelviene, lombare, aparand astfel dureri la mers sau în timpul actului sexual. Femeia devine nervoasa si nelinistita, cu o tensiune nervoasa mare si cu starea de insatisfactie. În unele cazuri femeile privesc aceasta stare cu indiferenta, încercand o satisfactie psihica, apreciind ca macar sotul are orgasm. În alte situatii, femeile nu arata sotului ca sunt frigide, adoptand atitudini artificiale, comportandu-se ca si cum ar avea orgasm. Frigiditatea poate fi totala (atunci cand nu are loc impulsul sexual pentru barbat), incompleta (este un impuls sexual diminuat, excitatia sexuala este slaba), sau partiala (necesitatile sexuale si impulsul sunt normale, dar femeia nu ajunge la orgasm).
- Anorgasmia este incapacitatea de a se ajunge la orgasm. La începutul vietii sexuale aceasta este considerata normala. Se tine cont de diverse traume care pot marca persoana în cauza, varsta, stimularea sexuala. Daca anorgasmia persista, aceasta genereaza neîncredere, ruinarea imaginii corporale, complexe de inferioritate.