Sexualitate şi intimitate

Intimitatea este mai largă decât sexualitatea. Sexualitatea poate sau nu să fie prezentă într-o secvenţă a intimităţii. Uneori sexualitatea iniţiează intimitatea, alteori intimitatea conduce la relaţia sexuală. Oricum, momentele care procedă această relaţie (preludiul-postludiul) sunt deosebit de importante pentru intimitate.

Preludiul, această fază indispensabilă pregătirii erotice a corpului-prin intermediulul mângâierilor şi sărutărilor- ar putea, de asemenea, să constituie ocazia pentru ca sufletele să se apropie prin intermediul tandreţei, complimentelor şi confidenţelor. Din unghiul de vedere al plăcerii, aceasta pregătire sufletească este la fel de importantă ca şi cea sexuală.

Tandreţea reprezintă cel mai potrivit afrodiziac. Femeia speră la tandrele şi acele gesturi care o vor face să se iubească şi să se simte în siguranţă. Ea nu vrea să fie doar un obiect sexual. Astfel, bărbatul care va şti să o drăgălească va fi recompensat însutit.

Postludiul e încă şi mai propice intimităţii, căci ea constituie o reuşită: starea de bine, recunoştinţa reciprocă pentru extrema fericire împărtăşită, lărgita stare de conştiinţă în care ne introduce plăcerea. În ceea ce priveşte postludiul, tandreţea este încă şi mai importantă. Nimic nu este mai nepotrivit pentru o femeie decât să vadă cum bărbatul satisfăcut se desprinde de ea şi se retrage în colţul lui ca să adoarmă sau, încă şi mai rău, ca să fumeze o ţigară. În asemea împrejurări, femeia are impresia că a fost folosită pe post de derivativ.

Între preludiu şi postludiu se celebrază uniunea sexelor. Ea poate să fie şi o formă de conversaţie intimă, mai ales dacă o practicaţi ca pe o ”mângâiere interioară”. Este o intimitate fabuloasă. Dar pentru ca aşa ceva să fie posibil, este necesar ca bărbatul să fie învăţat să-şi stăpănească ejacularea, stăpănire de sine care se învaţă.

De asemenea, există secvenţele ale intimităţii în care sexualitatea poate să fie absentă, este cazul ”mângâierii gratuite”. Aceasta este mângâierea dată şi primită întru unicul scop de a-şi dărui reciproc o senzaţie de bine. Din păcate, bărbatul interpretează gesturile intime ale femeilor ca pe o invitaţie la sex. Dar atunci când obiectul apropierii este de fiecare dată raportul sexual, dorinţa este presantă şi reclamă o rapidă satisfacere.

Prin urmare, este de dorit ca partenerii să convină că nu toate contactele trebuie să ducă neaparat la coit.