Relaţia în derivă. Când să apelezi la un psihoterapeut cu pregătire în terapia cuplului?

Pentru a nu se ajunge la situaţii neplăcute sau la o deteriorare a relaţiei dincolo de orice remediere, ar fi de dorit să apelăm la un psihoterapeut cu specializare în terapie de cuplu, atunci când observăm câteva simptome ale unei relaţii în derivă.

1. Când comunicarea a devenit negativă. Este vorba despre acele situaţii în care partenerii nu mai observă decât aspectele negative unul la celălalt. Discuţiile se focalizează pe ce nu ai făcut sau nu ai spus, mai degrabă să se focalizeze pe ceea ce merge şi pe ceea ce ar fi de îmbunătăţit.

2. Când discuţiile în contradictoriu se încheie cu unul dintre parteneri părăsind încăperea. De multe ori când apare o ceartă, spiritele se „încing” iar unul dintre parteneri ajung să părăsească încăperea. Dacă se întâmplă acest lucru, discuţiile rămân în aer, iar de obicei sunt trecute cu vederea, până când are loc o nouă cearta, în care tiparul descris se repetă. De aceea se recomandă consultarea unui specialist pe probleme de cuplu pentru a învăţa despre modul în care starea fiziologică de activare influenţează modul de desfăşurare a unei discuţii.

3. Când unul dintre parteneri a a avut o aventură. A o lua de la capăt după ce încrederea în relaţie a fost înşelată, este posibil, dar necesită multă muncă. Chiar dacă unii spun, „uită şi priveşte înainte”, acest lucru nu este atât de uşor de făcut, deoarece studiile arată că în multe cazuri, persoana înşelată prezintă simptome de stres postraumatic. De aceea este foarte important să se consulte un specialist, dacă se doreşte salvarea relaţiei.

4. Când partenerii par mai degrabă colegi, decât un cuplu căsătorit (relaţie intimă) . Este vorba despre acele situaţii în care partenerii duc o viaţă paralelă, mai degrabă decât o viaţă de cuplu.

5. Când partenerii nu ştiu cum să îşi rezolve diferenţele de opinie. De multe ori partenerii conştientizează că există o problemă în cuplu, dar cu toate acestea, ei nu ştiu cum să o rezolve.

6. Când unul dintre parteneri începe să acţioneze sub impulsul emoţiilor negative. Este vorba despre acele situaţii în care partenerii nu ştiu cum să îşi exprime emoţiile şi atunci ajung să se comporte în mod distructiv atât pentru ei cât şi pentru relaţie. De exemplu, un bărbat care se simte rănit pentru că soţia lui a discutat cu un coleg la telefon, ajunge să se comporte ca şi cum ar fi curtat de o femeie mai tânără, doar pentru a-i arăta partenerei cât de mult l-a deranjat gestul ei.

7. Când singura soluţie pare a fi separarea. Atunci când un cuplu se ceartă, o pauză prinde bine, dar dacă pauza devine o noapte departe de familie, sau o separare de câteva zile, acest lucru poate indica nevoia de consiliere. Îndepărtarea de familie, de casă, nu rezolvă de obicei problema. Din păcate, de cele mai multe ori, prin absenţa certurilor, se întăreşte ideea că îndepărtarea este benefică, ceea ce duce la mai multe absenţe. Când partenerul absent se întoarce problema este însă tot acolo, dar se ajunge la evitare, pentru că timpul rezolvării problemei a trecut.

8. Când relaţia este menţinută de dragul copiilor. Dacă un cuplu ajunge să rămână împreună doar de dragul copiilor, atunci există o serie de riscuri. Unul dintre ele se referă la apariţia resentimentelor faţă de partenerul care se simte mai bine în exteriorul relaţiei. Ceea ce duce la o serie de certuri, atitudini negative, care cu siguranţă nu sunt în folosul copiilor. În astfel de situaţii se recomandă apelarea la un psiholog pentru a rezolva problemele dintre parteneri sau pentru a ajunge la decizia optimă pentru copii, care în unele situaţii poate fi separarea.

9. Când apare abuz emoţional sau fizic. Este vorba despre acele situaţii în care unul dintre parteneri este supus la restricţii, este privat de libertate (printr-un control foarte sever) sau de bani sau când se ajunge la violenţă fizică.

10. Când aceleaşi discuţii se repetă din nou şi din nou, fără nicio rezolvare. În toate relaţiile există teme de discuţie care se repetă, de fiecare dată când apare o ceartă. Cu toate acestea un semnal de alarmă este atunci când dicuţiile se blochează şi se ajunge la o altă realitate (generalizări).