Dragostea - intrebari si raspunsuri despre dragoste

Cum ne indragostim: Ce motiveaza oamenii sa caute dragostea?
Motivatia noastra primara ca fiinte umane este de a ne extinde si de a dezvolta capacitatile noastre si eficacitatea. Una dintre modurile prin care putem indeplini acest fapt este prin crearea de relatii cu alte persoane. Am invatat ca este important sa simti ca poti sa fii o persoana eficienta, mai ales in relatiile umane.

Cum explica teoria auto-expansunii procesul indragostirii?
De obicei ne indragostim de o persoana pe care o gasim atractiva si adecvata pentru noi dar de asemenea care demonstreaza ca este la randul ei atrasa de noi. Acest fapt creaza o situatie in care o mare oportunitate este deschisa pentru a ne auto-extinde.

Intotdeauna merge asa?
Nu. O exceptie interesanta este ca ne simtim rau cu noi insine. Procesul degenereaza daca nu putem crede ca o alta persoana ne gaseste atractivi. Tindem sa ratam oportunitatile de a ne indragosti daca nu ne simtim bine cu noi insine.

Care sunt conditiile cele mai bune de a intalni pe cineva si a te indragosti?
Cind intalnim pe cineva in conditii de excitare generala - demonstratie politica, turbulenta sociala, o performanta stimulanta - moment cind corpul nostru este stirnit si excitat, tindem sa experimentam atractia la un nivel inalt. Acest efect este bine documentat dar explicatiile sunt controversate. Probabil tindem sa asociem excitatia situatiei cu o persoana.

Cind ne indragostim?
Contrar a ceea ce cred majoritatea oamenilor statisticile arata ca oamenii se indragostesc de cineva pe care il cunosc de ceva vreme. Se indragostesc repede, la prima vedere doar 40 % din cazuri. Desigur acest fapt variaza de la cultura la cultura.

Cit conteaza aspectul nostru in ecuatia dragostei?
S-a descoperit ca persoanele foarte neatractive sunt ranite in relatiile lor interpersonale. Totusi a fi atractiv nu te ajuta prea mult. Inteligenta si bunatatea conteaza foarte mult in procesul dragostei. Iar atractivitatea nu este legata de aceste lucruri. Aceste doua atribute sunt lucruri pe care oamenii le invata dupa ce cunosc pe cineva un timp. Inteligenta este un aspect important in viata, mai ales in dragoste. Dar bunatatea este indicatorul cel mai puternic pentru o relatie de lunga durata.

Cum stim ca suntem indragostiti? Se pare ca vechea credinta conform careia Cupidon ne sageta in inima si astfel ne indragostim se pare ca nu este departe de adevar. Victimele sagetii intra intr-un fel de transa comparabila cu euforia indusa de un drog. Cei care au cunoscut dragostea adevarata stiu metafora sagetii. Semnele dragostei sunt usor de recunoscut.

Te gandesti si vorbesti despre celalalt constant. Cand sunteti departe unul de celalalt disecati ultima conversatie in mintea voastra si cu familia sau prietenii.
Sunteti fixat. Serviciul, hobby-urile, familia, prietenii trec pe locul doi in fata noului partener.
Esti dependent de comunicatie asteptand mereu urmatorul sau telefon, text sau e-mail.
Faceti planuri pentru voi doi. Vreti sa fiti mereu impreuna, la orice eveniment.
Vrei sa prezinti partenerul familiei si prietenilor. Acesta este un semn ca reprezinta o parte importanta din viata voastra.
Nu gasesti nicio greseala. Partenerul tau pare perfect prin aburii dragostei. Toate obiceiurile pe care nu le suporti la restul par dragute la partener.
Simti o durere in inima. Ideea ca partenerul tau sufera te face sa suferi si tu.
Conversatiile voastre nu contenesc niciodata pentru ca aveti atat de multe in comun.

Dragostea fata de infatuare sau dorinta: Dorinta este un produs al atractiei fizice. Corespunde sexului si a aspectului exterior. Dragostea adevarata nu tine doar de dorinta. Chiar si cand partenerul tau castiga in greutate, este sarac dragostea nu se stinge. Dragostea frecvent devine mai profunda in timp decat se disipa.
Infatuarea este o stare de bine emotionala fara sens si de scurta durata care face ca o persoana sa fie obsedata de cineva. Lasata necorectata, poate deveni nesanatoasa sau chiar criminala. Nu este stabila si mai rau de o singura parte. Dragostea adevarata este mutuala si de durata.

Stiinta din spatele dragostei: Oamenii de stiinta cred ca dragosteaza este controlata de creier decat de inima. Dragostea activeaza eliberarea de dopamina, un neurotransmitator din creier care te face sa te simti euforic. Se pare ca indragostitii monogami declanseaza in creier aceleasi circuite ca si dependenta de droguri. De fapt, suntem programati genetic sa alegem iubitul in functie de acel important prim sarut. Este denumit sistemul major de histocompatibilitate si este o secventa de gene asociate cu sistemul nostru imun. Barbatii elibereaza acest complex in saliva iar femeile aleg barbatii cu complex diferit de al lor pentru ca o coincidenta genetica mai mica determina copii mai sanatosi.

Cercetatorii au descoperit ca este deajuns o cincime dintr-o secunda pentru a ne indragosti. Rezultatele studiilor efectuate cand se indragosteste o persoana arata ca 12 zone din creier lucreaza impreuna pentru a elibera euforia indusa de substante precum dopamina, oxitocina, adrenalina si vasopresina. Dragostea afecteaza si functii cognitive sofisticate precum reprezentarea mentala, metaforele si imaginea corporala.

Se ridica intrebarea: „te indragostesti cu inima sau cu creierul?”
Se pare ca stimularea creierului determina palpitatii la inima si senzatia de fluturi in stomac. Unele manifestari care vin de la inima pot fi declansate uneori de creier.

Nu conteaza ce spui:
Psihologii arata ca sunt necesare intre 90 de secunde si 4 minute pentru a decide daca iti place de cineva. Se pare ca acest lucru are mai putin de a face cu ceea ce spui si mai mult cu:
- 55 % prin limbajul corpului
- 38 % tonul si viteza cu care vorbesti
- doar 7 % prin ceea ce spui.
Cele 3 stadii ale dragostei: Dorinta:
Acesta este primul pas in a te indragosti si este controlat de hormonii sexuali - testosteron si estrogen la femei si barbati.

Atractia:
Acesta este momentul minunat in care sunteti lovit de dragoste si nu va puteti gindi la altceva. Trei neurotransmitatori sunt implicati in acest stadiu: adrenalina, dopamina si serotonina.
Adrenalina; stadiul initial al dragostei activeaza raspunsul de stress crescind nivelul de adrenalina si cortizol in sange. Acestea au efectul miraculous ca si cand ai da peste dragostea ta noua neasteptat, incepi sa transpiri, frecventa cardiaca creste si ti se usuca gura.
Dopamina: S-au examinat creierele noilor indragostiti descoperindu-se nivele ridicate de neurotransmitatori. Dopamina stimuleaza dorinta si recompensa prin declansarea unei placeri intense. Are acelasi efect ca si cum ai lua cocaina. Aceste cupluri prezinta o energie crescuta, o nevoie mai mica de somn, isi focalizeaza atentia asupra detaliilor acestei noi relatii.
Serotonina: in final serotonina explica de ce cand ne indragostim iubitul revine mereu in gandurile noastre.
Modifica dragostea felul nostru de a gandi?
S-a aratat ca dragostea chiar modifica felul de a gandi. Cuplurile indragostite nebuneste in primele 6 luni ale relatiei lor au mecanisme cerebrale similare celor cu tulburari obsesiv-compulsive. Nivelul de serotonina din sange este echivalent cu nivelul scazut din sangele pacientilor cu tulburari obsesiv-compulsive.
Dragostea trebuie sa fie oarba:
Iubitii isi idealizeaza frecvent partenerul, magnificand virtutile lor si explicandu-si atractia proprie. Avem nevoie de acest stadiu de orbire pentru a putea sa trecem la atasament.

Atasamentul:
Este al treilea stadiu al dragostei. Acesta tine cuplurile impreuna indeajuns de mult pentru a concepe si a creste copiii. Acum sunt implicati doi hormoni: oxitocina si vasopresina.
Oxitocina: este un hormon puternic eliberat de barbati si femei in timpul orgasmului. Acesta probabil adinceste sentimentele de atasament si face cuplurile sa se simta mai apropiate dupa ce fac sex. Teoria spune ca, cu cat cuplul face mai mult sex, cu atat legatura lor devine mai puternica. Oxitocina pare a cimenta si legatura puternica dintre mama si copil si este eliberata la nastere. Determina eliberarea de lapte automata doar la auzul plinsetului copilului.
Vasopresina: este un alt hormon eliberat dupa sex. Acesta lucreaza asupra rinichilor si determina senzatia de sete.