Efectele negative produse de mass-media, in dezvoltarea personalitatii la adolescent

EFECTELE NEGATIVE PRODUSE DE MASS-MEDIA, ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII LA ADOLESCENT


BAIA MARE Faraon Maria-Cristina
13.12.2012

Ideea acestei teme a venit datorită faptului că în aceest prezent Mass-media inundă cu atacuri mediatice, cu agresivitatea informaţiilor. Tocmai acest aspect doresc să-l evidenţiez şi să mă alătur tuturor celor care au început deja să tragă semnale de alarmă şi doresc sau contribuie efectiv prin aplicarea unor măsuri în acestă privinţă, mai bine spus educarea publicului şi în special a tineretului, să poată diferenţia din multitudinea mesajelor media.
În absenţa unei educaţii în ceea ce priveşte media, aceasta nu va face parte din potenţialul vieţii ca factor de progres ce poate ajuta la ridicarea calităţii standardelor culturale şi sociale ale vieţii, ci va fi un mijloc de dominare şi manipulare, având consecinţe negative asupra personalităţii umane, comportamentelor şi atitudinior.
Agresivitatea manifestată şi prin violenţă oferită de mass media, care de fapt reflectă realitate pot spune că este alarmantă. Agresivitatea apare de la prima pagină, la primul program de ştiri. Agesivitate însemnând şi instalarea fricii şi dominarea victimei abuzatorul preluând controlul, dezinformează, urmărindu-şi scopul în mod subtil sau făţiş.
Relaţia dintre mass-media şi procesul dezvoltării personalităţii copiilor a stârnit numeroase controverse, deoarece influienţele exercitate asupra lor sunt însemnate.
Dacă adulţii dispun de un fond spiritual relativ cristalizat şi, în consecinţă pot evita relativ uşor potenţialele efecte negative, copii aflându-se în plin proces de maturizare intelectuală, afectivă, morală sau civică, pot fi influienţaţi negativ.
Stilul de viaţă alert a facilitat accelerarea fluxurilor de informaţii ierarhizate, conform unor criterii deformatoare. Şocantul, senzaţionalul sau absurdul au început să guverneze interesul societăţii actuale care de dragul rating-ului sau în lipsa unei educaţii sau culturi media, valorizeză insignifiantul şi nonvaloarea, adoptând un comportament iresponsabil în ceea ce priveşte interpretarea şi utilizarea informaţiei. Decăderea esenţei în favoarea aparenţei pare să fie un ghid pentru interiorizarea şi prelucrarea artefactelor media. A viziona un program Mass-media nu înseamnă întotdeauna, a şti. Şi de multe ori, a citi nu poate fi echivalentul cu a înţelege.
Mass-media contemporană este marcată de explozia kitsch-urilor promovatoare de nonvalori şi de false modele comportamentale, devenind sursa neautorizată de bun simţ ce alimentează conştinţele tinerilor. Aceste condiţii impun educaţia prin media pe diversele ei coordonate, dintre care formarea şi concretizarea efectivă (modelarea ) a conştiinţei civice ar apărea ca scop prioritar.
Creşterea consumului de mass-media de către copii şi tineri, şi datorită impactului mare, aceştia sunt influienţaţi în privinţa:
- comportamentului şi relaţionării cu ceilalţi;
- alegerii stilului de viaţă;
- selectării şi ierarhizării valorilor
- formarea personalităţii.
Numeroase studii practice în legătură cu creşterea agresivităţii copiilor în urma jocurilor pe calculator şi a vizionării excesive a programelor de televiziune se alătură celor care se referă la efectele considerate profund dăunătoare asupra creierului uman, cele care implică mai mult decât aşa-zisa manipulare.Printre aceste efecte sunt enumerate deficienţele de învăţare, îndepărtarea de carte, "creşterea unei atitudini mentale pasive", "vizionarea TV, factor determinant în apariţia hiperactivităţii, a irascibilităţii şi a insomniei" etc..
Neuropsihologii Emery şi Peper, dovedesc că, expunerea individului într-un mediu de comunicare video este similară cu intrarea într-o "stare semi-hipnotică", ceea ce antrenează o diminuare a cenzorului raţional al judecăţii şi, în acelaşi timp deschiderea porţilor subconştientului şi pătrunderea necezurată a mesajelor TV în adâncul acestuia. Efectul subliminal al televiziunii explică de ce oamenii nu pot înţelege că, prin simpla vizionare, poate să fie înrâurită într-o măsură definitorie existenţa.
Expunerea îndelungată şi sistematică la efectele directe şi indirecte ale televiziunii modifică structural şi funcţional activitatea cortexului, iar această modificare este întreţinută pe durata privirii la televizor. Apariţia acestei anomalii neurologice în impul vizionării TV induce o radicală diminuare a capacităţilor critice, a creativităţii, a răspunsului şi deci a reactivităţii cortexului la stimulii primiţi pe cale vizuală.
Se ştie că orice înlesnire excesivă adusă în serviciul unui simţ, al unei funcţii, al unui organ atrage după sine un efect de amputare a acelui simţ, a acelei funcţii, a acelui organ. Televizorul induce aceasta exact asupra simţului vederii, asupra imaginaţiei. Limbajul interior se diminuează, funcţia analitică, de selecţie a mesajelor şi a semnalelor cu rădăcini în emisfera stângă este şi ea amputată, corpul calos, reţeaua de sinapse ce fac legătura între cele două emisfere cerebrale, este şi el blocat, undele beta, ale activismului, cedează în faţa undelor alfa ale somnolenţei şi reveriei etc., astfel încât omul consumator de televizor este o altă realitate antropologică.
Sunt dovezi clare care arată că dependenţa de televizor este similară celorlalte tipuri de dependenţă. S-a studiat dependenţa în lumina teoriei fenomenelor hipnotice, ale sugestibilului şi a demonstrat că expunerea la televizual induce un tip special de legătură, o adevărată legătură hipnotică. Omul televizual se comportă asemenea insului hipnotizat.
Fenomenul dependenţei este o maladie a voinţei, aşadar la anomaliile cortexului, televiziunea adaugă o gravă afecţiune a celeilalte componente ale persoanei umane şi anume componenta voliţională. Omul fiind astfel deformat la praguri de alarmă antropologică la toate nivelurile sale.
O altă componenă afectată a fiinţei umane este cea emoţional-morală. Televizorul induce grave efecte represive asupra climatului afectiv al familiei şi mai departe asupra unei bune dezvoltări a copilului.
Practic televizorul suspendă cea mai importantă funcţie a familiei şi anume cea de suport emoţional şi moral pentru buna dezvoltare a copilului. (Virgiliu Gheorghe, 2005 )
Televiziunea remodelează radical lumea, iar nevoia de senzaţional a făcut ca mass-media în general să se concentreze mai mult asupra unor aspecte negative ale naturii umane, generând astfel incultura, agresivitatea, violenţa, modele negative de urmat, vedete, etc., altfel spus se propagă o cultură nihilism.
Efectele televiziunii merg până acolo, încât remodelează omul în întregime.
Astfel apare un candidat la umanitate, în locul omului natural, al omului credincios, al omului narativ, al omului oral, al omului ascetic, al omului interiorizat etc., care şi-a pierdut toate aceste capacităţi, funcţii şi puteri. În lumina cercetărilor lui McLuhan, televiziunea i le-a amputat. Omul televizual suferă de un sindrom în care se combină infirmităţi multiple, ceea ce ne arată tipul acesta nou purtătorul unei terifiante mutaţii, a căror notă dominantă este negativul omului creat de Divinitate.
Cu ce se vor alege copiii din consumul masiv de mass-media?
Acest consum reprezintă un câştig sau o pierdere?
Influienţele sunt prin intermediul efectele lor, cele dorite sau se dovedesc a fi dăunătoare?
Media trebuie valorificată pentru a informa individul şi nu penru a-l manipula.
Un public educat, alături de reguli de etică ale celor care publică informaţii, cred că va genera o media de calitate.


Cuvinte cheie: Mass-media, adolescenţă, personalitate, dependenţă, manipulare, efect hipnotic.