Cabinet individual de psihologie - Bondarencu Georgeta

Deşi plină de mister şi evocând resurse psihologice excepţionale, hipnoza face parte din viaţa noastră de zi cu zi. Fără capacitatea de a trăi transe hipnotice in timpul realizării unei activităţi, viaţa noastră ar arăta cu totul altfel. Lectura, vizionarea unor spectacole, audierea muzicii - fără transa asociată lor, nu ar avea efectul benefic pe care ii cunoaştem cu cotii, asupra echilibrului nostru psihologic, asupra dezvoltării universului nostru interior... Vizionând un spectacol, uităm cum trece timpul, uităm unde ne aflăm... şi din spectatori devenim actori; punem între paranteze constrângerile realităţii exterioare şi principiile logice de raportare la aceasta şi ne lăsăm complet absorbiţi de "realitatea" spectacolului: ne întristăm sau ne bucurăm alături de eroii preferaţi,corpul nostru realizează involuntar mişcările asociate acestor trăiri... Suntem deja in transă!

Hipnoza clinică utilizează într-o manieră sistematică această disponibilitate, specific umană, pentru rezolvarea unor probleme sau tulburări diverse în faţa cărora abordarea logică rămâne neputincioasă.

Hipnoza ne eliberează de stereotipurile logice care ne limitează căutarea soluţiilor şi răspunsurilor, ne face mai flexibili, mai creativi şi facilitează accesul la această Înţelepciune profundă, inconştientă, deseori imposibil de verbalizat.

Terapia ericksoniană subliniază ideea că fiecare persoană are resursele şi aptitudinile necesare rezolvării problemelor sale. Adoptând o perspectivă paradoxală, M. Erickson spunea deseori pacienţilor săi în timpul transei: "Există lucruri pe care le ştiţi, dar nu ştiţi că le ştiţi. Când veţi şti ceea ce nu ştiţi că ştiţi, atunci vă veţi schimba". Acest tip de formulare provoacă pacientul să caute în el însuşi resursele necesare schimbării aşteptate.

Schimbarea terapeutică este, din această perspectivă, o extensie a ceea ce pacientul ştia deja. Terapeutul porneşte de la principiul că pacientul, în istoria sa, a făcut dovada unei funcţionări adecvate şi eficiente. Prin urmare, terapeutul nu trebuie să-şi propună să înveţe pacientul cum să se comporte adecvat. Mai degrabă, munca terapeutului este aceea de a ajuta pacientul să-şi deblocheze istoria constructivă adormită.

Georgeta Bondarencu este absolventa a facultăţii de psihologie, promoţia 1997 şi licenţiată în psihologie, specializată în hipnoză clinică, relaxare şi psihoterapie ericksoniană, făcând parte încă din anul 2006 din Asociaţia Română de Hipnoză Clinică, Relaxare şi Terapie Ericksoniană, posesoare a atestatului de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor din România în domeniul psihologie clinică şi psihoterapie.
Problemele cărora se adresează reprezintă o gamă largă de fobii, anxietate în situaţii diverse, atacuri de panică, afecţiuni somatoforme fără substrat organic, depresii, dependenţa de tutun, tulburări alimentare (bulimie, anorexie), stressul zilnic, dependenţa de alcool, îmbunătăţirea imaginii de sine, probleme de dinamică sexuală, îmbunătăţirea performanţelor sportive, îmbunătăţirea performanţelor înainte de un examen, probleme dermatologice, tulburări de somn,etc.