Într-o lume în care exprimarea emoțiilor a devenit o abilitate esențială pentru sănătatea mintală și relațiile interumane, există oameni care se confruntă cu o barieră invizibilă, dar profundă: alexitimia. Această stare, caracterizată prin dificultatea de a identifica și exprima sentimentele, poate transforma viața de zi cu zi într-o luptă tăcută și complicată. Ce este de fapt alexitimia, cum se manifestă și ce impact are asupra celor care trăiesc cu ea? În acest articol, vom explora cauzele, efectele și posibilele soluții pentru a înțelege mai bine această afecțiune tăcută, dar cu impact semnificativ.

Termenul de alexitimie provine din limba greacă și înseamnă a nu avea cuvinte pentru emoții. 

Conceptul a fost dezvoltat la începutul anilor ′70 de către Peter Sifneos și se referă la o trăsătură de personalitate caracterizată printr-o incapacitate de a înțelege și descrie emoțiile proprii sau emoțiile celorlalți. Cu alte cuvinte, alexitimia este un tip de deficit de reglare emoțională. Oamenii care posedă această trăsătură prezintă un deficit global de conștientizare a emoțiilor, acestea fiind adesea experimentate doar la nivel corporal, neputând fi conceptualizate sau descrise verbal.

Alexitimia a fost descrisă ca fiind o trăsătură complexă de personalitate, caracterizată prin trei mari categorii de simptome: 

1. dificultate în identificarea propriilor emoții și în diferențierea acestora de senzațiile corporale (de exemplu, atunci când este întrebată cum se simte în legătură cu un anumit stimul, persoana nu poate utiliza cuvinte care desemnează o emoție - sau apelează la descrierea senzațiilor din corp - Simt un gol în stomac ); 

2. dificultate în descrierea propriilor emoții și sentimente față de celelalte persoane (vocabular limitat de exprimare a emoțiilor, mimică săracă ); 

3. stil de gândire orientat către stimulii externi, care nu se bazează pe răspunsuri afective în situațiile de stres. 

Reprezentarea slabă mentală a propriilor emoții, dar și incapacitatea de a le recunoaște, eticheta și exprima au un impact asupra sănătății fizice, sociale și psihice a individului. Astfel, persoanele care au această trăsătură, se pot confrunta cu senzații corporale care produc confuzie, al căror mesaj nu poate fi descifrat. De aceea, unii indivizi care prezintă alexitimie, suferă de diverse afecțiuni psihosomatice (migrene, ulcer, astm, artrită reumatoidă etc ), care, arată că, atunci când noi nu putem vorbi despre ce simțim, corpul nostru o poate face, desigur, nu fără un anumit cost. Studii recente plasează alexitimia printre factorii care prezic o sănătate compromisă și un risc de mortalitate crescută, mai ales în rândul bărbaților.

Ce dificultăți provoacă alexitimia?

➨ Dificultăți în ceea ce privește stabilirea și consolidarea relațiilor interpersonale: aspecte precum un vocabular redus în ceea ce privește exprimarea complexă a emoțiilor, afectarea memoriei referitoare la evenimente care implică interacțiuni sociale, dar și categorizarea deficitară a emoțiilor pe baza expresiilor faciale ale celorlalți, pot afecta comunicarea interpersonală. 

➨ Dificultăți în perceperea mesajelor cu coloratură emoțională, în a face presupuneri despre cum se simt ceilalți sau în a se pune în pielea celorlalți sau a manifesta empatie. 

➨ Persoanele care se confruntă cu alexitimia au, în general, un repertoriu redus al strategiilor de reglare emoțională, unele dintre ele nefiind benefice pe termen lung. Incapacitatea de a identifica în mod clar o emoție și de a prelucra mesajul pe care aceasta încearcă să îl transmită, în vederea adaptării la noile situații, duce uneori la selectarea unor modalități de coping nepotrivite, care îl mențin pe cel în cauză într-un cerc vicios al suferinței și al tăcerii. Studiile arată că alexitimia corelează pozitiv cu strategii dezadaptative de coping, precum negarea, evitarea sau suprimarea emoțiilor. 

➨ Alături de alți factori, aceste strategii greșite de reglare emoțională pot clădi puntea dintre alexitimie și tulburări clinice precum anxietatea socială și depresia. 

Când se dezvoltă alexitimia?

Alexitimia este cel mai frecvent văzută ca reprezentând o trăsătură stabilă de personalitate, care se dezvoltă în copilărie sau în tinerețe. Unele teorii consideră alexitimia ca fiind un mecanism de apărare care apare în orice moment al dezvoltării unei persoane, ca urmare a evenimentelor stresante sau chiar traumatice, pentru a evita emoții copleșitoare, pentru a căror gestionare persoana în cauză nu are resursele necesare. 

Cum poate ajuta psihoterapia?

Studiile recente subliniază necesitatea aplicării unor intervenții psihoterapeutice adecvate pentru dezvoltarea reglării emoționale. Alături de construirea unei relații terapeutice solide, bazate pe susținere și încredere, specialiștii care asistă persoanele cu alexitimie se bazează pe aplicarea diverselor tehnici de îmbunătățire a contactului cu sine, de dezvoltare a vocabularului afectiv și a atenției față de senzațiile corporale, dar și a atenției față de emoțiile aferente. Experimentarea și apoi exprimarea conștientă a propriilor sentimente este posibilă prin participarea la ședințe de art-terapie, meditație și relaxarea musculară progresivă. Prelucrarea propriilor emoții și a modului în care acestea contribuie la propria dezvoltare este posibilă pentru pacienții cu alexitimie și prin participarea la ședințe de terapie de grup.

Surse: 

➨ Duquette, P. (2020 ). More Than Words Can Say: A Multi-Disciplinary Consideration of the Psychotherapeutic Evaluation and Treatment of Alexithymia. Frontiers In Psychiatry, 11. doi: 10.3389/fpsyt.2020.00433 

➨ Gaggero, G., Bonassi, A., Dellantonio, S., Pastore, L., Aryadoust, V., & Esposito, G. (2020 ). A Scientometric Review of Alexithymia: Mapping Thematic and Disciplinary Shifts in Half a Century of Research. Frontiers In Psychiatry, 11. doi: 10.3389/fpsyt.2020.611489 

➨ Kafetsios, K., & Hess, U. (2019 ). Seeing mixed emotions: Alexithymia, emotion perception bias, and quality in dyadic interactions. Personality And Individual Differences, 137, 80-85. doi: 10.1016/j.paid.2018.08.014 

➨ Luminet, O., Nielson, K., & Ridout, N. (2021 ). Having no words for feelings: alexithymia as a fundamental personality dimension at the interface of cognition and emotion. Cognition And Emotion, 35 (3 ), 435-448. doi: 10.1080/02699931.2021.1916442 

➨ Panayiotou, G., Panteli, M., & Vlemincx, E. (2019 ). Adaptive and maladaptive emotion processing and regulation, and the case of alexithymia. Cognition And Emotion, 35 (3 ), 488-499. doi: 10.1080/02699931.2019.1671322 

➨ Taylor, G., Bagby, R., & Parker, J. (2016 ). What’s in the name ‘alexithymia’? A commentary on "Affective agnosia: Expansion of the alexithymia construct and a new opportunity to integrate and extend Freud’s legacy.". Neuroscience & Biobehavioral Reviews, 68, 1006-1020. doi: 10.1016/j.neubiorev.2016.05.025

➨ Terock, J., Klinger-König, J., Janowitz, D., Nauck, M., Völzke, H., & Grabe, H. (2021 ). Alexithymia is associated with increased all-cause mortality risk in men, but not in women: A 10-year follow-up study. Journal Of Psychosomatic Research, 143, 110372. doi: 10.1016/j.jpsychores.2021.110372 

➨ Tolmunen, T., Heliste, M., Lehto, S., Hintikka, J., Honkalampi, K., & Kauhanen, J. (2011 ). Stability of alexithymia in the general population: an 11-year follow-up. Comprehensive Psychiatry, 52 (5 ), 536-541. doi: 10.1016/j.comppsych.2010.09.007