PROGRAM DE TERAPIE A TULBURĂRII DE STRES POSTTRAUMATIC, 01 ianuarie 2014
Inapoi Autor: Psihoterapeut Florentina Mandoc
TERAPIA TULBURĂRII DE STRES POSTTRAUMATIC (PTSD - posttraumatic stress disorder )
Motivaţie Trauma este un eveniment care depăşeşte sau copleşeşte capacitatea unei persoane de a îşi proteja integritatea ori starea de bine psihic. Când stresul posttraumatic se acumulează până la nivelul la care sunt produse şi se menţin simptomele menţionate mai jos, poate fi aplicat termenul de tulburare de stres posttraumatic. Includem în categoria traumelor: Traume "mari": "T"- agresiuni fizice, moartea unor persoane dragi, accidente, calamităţi naturale sau "mici":"t"- traume relaţionale, umilire, neglijenţă. În multe cazuri, oamenii care experimentează evenimente traumatice sunt capabili să proceseze şi să rezolve acele incidente fără a avea efecte pe termen lung. Ei sunt capabili să îşi amintească şi să povestească evenimentele care li s-au întâmplat, să aibă emoţii adecvate amintirilor şi să fie încrezători că incidentul aparţine trecutului. În cazul oamenilor care sunt încă afectaţi de traumele lor, memoria evenimentelor traumatice este diferită. Aceasta se încadrează de obicei în una din două categorii divergente. Unele persoane traumatizate îşi vor aminti detaliile precise ale evenimentelor traumatizante, vor fi capabile să descrie ce s-a întâmplat ca şi cum ar privi o relatare video. Stresul posttraumatic persistă, deoarece aceşti oameni nu pot să acorde un sens evenimentelor sau unor aspecte ale acestora. Sau persoanele traumatizate se pot simţi amorţite fizic şi/sau emoţional şi se pot plânge de o stare de apatie în vieţile lor. Alţii îşi aduc puţin sau deloc aminte de evenimentele traumatice propriu-zise, insă sunt devastaţi de senzaţii fizice şi reacţii emoţionale care nu au nici un sens în contextul curent. Chiar dacă trauma este amintită sau nu, pentru persoanele cu stres posttraumatic conştientizarea faptului că acesta aparţine trecutului şi că pericolul s-a terminat este obţinută doar cu dificultate. (sursa: Babette Rothschild - Corpul îşi aminteşte. Psihofiziologia şi tratamentul traumei ) .
Obiective: Programul de terapie constă în tratamentul (reducerea simptomatologiei specifice ) tulburării de stres posttraumatic prin una din următoarele două metode, astfel cum va fi indicat din punct de vedere terapeutic: 1 ) terapia prin tehnica EMDR; 2 ) terapia prin modelul STAIR/NST elaborat de Marylene Cloitre. Aceste două modele, cu largă aplicabilitate şi eficienţă clinică dovedită în Europa şi SUA, sunt mai puţin cunoscute şi utilizate în Romania de aceea programul îşi propune validarea lor în ţara noastră, pentru a oferi persoanelor care sunt diagnosticate cu tulburare de stres posttraumatic o arie mai largă de tratamente la standarde înalte de calitate.
Beneficiari: Criterii de încadrare în program: Pot beneficia de acest program persoanele persoane cu vârstă cuprinsă în intervalul 25-55 de ani care identifică/acuză unul sau mai multe dintre următoarele simptome care nu se datorează unor cauze organice (medicale ) şi care durează de mai mult de 1 lună, indiferent dacă poate fi identificat sau un un eveniment traumatic distinct:
Simptome PTSD (tulburare de stres posttraumatic ) - reexperimentarea simptomelor: coşmaruri, flashbackuri, gânduri şi imagini intruzive legate de traumă; - evitarea şi anestezia emoţională: evitarea gândurilor, oamenilor, locurilor sau activităţilor care amintesc de traumă; pierderea interesului pentru lucrurile care anterior produceau plăcere; anestezie emoţională; - hiperexcitare senzorială: tulburări ale somnului şi dificultăţi în concentrare; răspunsuri de reacţie exagerată; iritabilitate. Dificultăţi în reglarea emoţională - reactivitate emoţională (frică, furie, evitare ) la stimuli minori; - dificultate în a-si reveni sau a-şi gasi echilibrul emoţional; - tendinţa de a disocia în situaţii stresante; - comportamente auto-distructive (tăiere, ardere ) ; - coping prin consum excesiv de alcool sau droguri. Probleme interpersonale - dificultate în ceea ce priveşte intimitatea şi încrederea; - sensibilitate exagerată la critici; - incapacitate de a asculta puncte de vedere diferite/opuse; - tendinţa de a ieşi din relaţii sau de a părăsi locuri de muncă fără a negocia; - istoric de victimizare repetată (violenţă domestică ) .
Numărul de beneficiari este de maxim 10 pentru fiecare tip de tratament.
Durata programului: Tratamentul persoanelor care vor fi incluse în program se va desfăşura în perioada: 01.ian.2014 - 30.nov.2014. Durata fiecărui model terapeutic, individual, va fi adaptată potrivit necesităţilor fiecarui participant. Înscrierile în program se fac permanent, până la data de 30.sep.2014.
Descrierea metodelor terapeutice utilizate în program Modelul Cloitre în tratamentul PTSD Marylene Cloitre a creat modelul STAIR/NST ("Skills Training in Affective and Interpersonal Regulation"/"Narrative Story Telling" ) special pentru femeile care au fost abuzate sexual în copilărie. Ulterior programul terapeutic a fost aplicat şi pentru persoane care au trăit alte tipuri de evenimente traumtice, cum ar fi evenimentele din 9/11 din SUA. STAIR/NST este un program de tratament în două faze care echilibrează crearea şi dezvoltarea resurselor emoţionale şi a competenţelor sociale (STAIR ) cu procesarea emoţională a traumei în contextul unui mediu sigur şi suportiv (NST ) . La baza modelului terapeutic stă ipoteza pierderii de resurse: recuperarea în urma traumei presupune deci recuperarea resurselor. Tratamentul are în vedere în special "simptomele negative" - absenţa competenţelor emoţionale şi sociale. Modelul a fost construit plecând de la teoriile ataşamentului şi dezvoltării şi se bazează pe noţiunea de "schemă interpersonală" ("model de lucru al relaţionării" ) : "A fi implicat într-o relaţie interpersonală înseamnă a fi abuzat" şi "Abuzul este un mod de a fi conectat". Profilul persoanelor care au experimentat abuzuri în copilărie este alcătuit din 3 mari grupe de simptome: Simptome PTSD, Dificultăţi în reglarea emoţională, Probleme interpersonale. În Faza I ordinea şedinţelor urmăreşte traiectoria dezvoltării umane în ceea ce priveşte dezvoltarea emoţională, vizând în special acele abilităţi care contribuie la creşterea controlului intern şi susţin relaţionarea autentică şi hrănitoare cu ceilalţi. Faza II (procesarea sentimentelor legate de traumă în profunzime şi în condiţii de siguranţă ) urmăreşte: 1 ) să reducă simptomatologia PTSD, 2 ) să ajute clientul să organizeze amintirile legate de traumă într-o modalitate coerentă şi cu sens, 3 ) să ajute clientul să poziţioneze corespunzător aceste evenimente în istoria sa de viaţă.
Tehnica EMDR în terapia traumelor EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing - desensibilizare si reprocesare prin miscari oculare ) este o tehnică terapeutică recomandată de APA şi recent aprobată şi de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii ) pentru terapia traumelor. Modelul teoretic ce stă la baza EMDR este modelul procesării adaptative a informaţiei (AIP - adaptive information processing model ) : Patologia apare atunci cînd experienţele traumatice neprocesate sunt stocate în reţele neurale distincte şi nu se reuşeşte conectarea lor în mod adaptativ cu nicio altă informaţie. Componentele de bază ale procedurilor EMDR sunt: imaginea, cogniţiile negative şi cele pozitive, emoţiile, senzaţiile fizice, scalele de evaluare SUD (Subjective Units of Disturbance ) şi VOC (Validity of Cognition ), stimulările bilaterale. Psihoterapia prin metoda EMDR foloseşte un model cu 8 faze ale tratamentului (anamneza, pregătirea, evaluarea, desensibilizarea, instalarea resurselor, scanarea corporală, încheierea, reevaluarea ) . În timpul procesării clientul accesează materialul traumatic în doze scurte, în etape mici, cu o succesiune mai degrabă rapidă, în timp ce, simultan, se concentrează pe un stimul extern (mişcari oculare, tapotări sau stimul sonor ) - în acest fel este activată întreaga reţea neurală şi pot rezulta asociaţii noi care permit, pe de o parte, scăderea intensităţii emoţiilor asociate traumei (componenta desensibilizare ) şi, pe de altă parte, noi scheme cognitive şi emoţionale, adaptate realitaţii prezente.
Motivaţie Trauma este un eveniment care depăşeşte sau copleşeşte capacitatea unei persoane de a îşi proteja integritatea ori starea de bine psihic. Când stresul posttraumatic se acumulează până la nivelul la care sunt produse şi se menţin simptomele menţionate mai jos, poate fi aplicat termenul de tulburare de stres posttraumatic. Includem în categoria traumelor: Traume "mari": "T"- agresiuni fizice, moartea unor persoane dragi, accidente, calamităţi naturale sau "mici":"t"- traume relaţionale, umilire, neglijenţă. În multe cazuri, oamenii care experimentează evenimente traumatice sunt capabili să proceseze şi să rezolve acele incidente fără a avea efecte pe termen lung. Ei sunt capabili să îşi amintească şi să povestească evenimentele care li s-au întâmplat, să aibă emoţii adecvate amintirilor şi să fie încrezători că incidentul aparţine trecutului. În cazul oamenilor care sunt încă afectaţi de traumele lor, memoria evenimentelor traumatice este diferită. Aceasta se încadrează de obicei în una din două categorii divergente. Unele persoane traumatizate îşi vor aminti detaliile precise ale evenimentelor traumatizante, vor fi capabile să descrie ce s-a întâmplat ca şi cum ar privi o relatare video. Stresul posttraumatic persistă, deoarece aceşti oameni nu pot să acorde un sens evenimentelor sau unor aspecte ale acestora. Sau persoanele traumatizate se pot simţi amorţite fizic şi/sau emoţional şi se pot plânge de o stare de apatie în vieţile lor. Alţii îşi aduc puţin sau deloc aminte de evenimentele traumatice propriu-zise, insă sunt devastaţi de senzaţii fizice şi reacţii emoţionale care nu au nici un sens în contextul curent. Chiar dacă trauma este amintită sau nu, pentru persoanele cu stres posttraumatic conştientizarea faptului că acesta aparţine trecutului şi că pericolul s-a terminat este obţinută doar cu dificultate. (sursa: Babette Rothschild - Corpul îşi aminteşte. Psihofiziologia şi tratamentul traumei ) .
Obiective: Programul de terapie constă în tratamentul (reducerea simptomatologiei specifice ) tulburării de stres posttraumatic prin una din următoarele două metode, astfel cum va fi indicat din punct de vedere terapeutic: 1 ) terapia prin tehnica EMDR; 2 ) terapia prin modelul STAIR/NST elaborat de Marylene Cloitre. Aceste două modele, cu largă aplicabilitate şi eficienţă clinică dovedită în Europa şi SUA, sunt mai puţin cunoscute şi utilizate în Romania de aceea programul îşi propune validarea lor în ţara noastră, pentru a oferi persoanelor care sunt diagnosticate cu tulburare de stres posttraumatic o arie mai largă de tratamente la standarde înalte de calitate.
Beneficiari: Criterii de încadrare în program: Pot beneficia de acest program persoanele persoane cu vârstă cuprinsă în intervalul 25-55 de ani care identifică/acuză unul sau mai multe dintre următoarele simptome care nu se datorează unor cauze organice (medicale ) şi care durează de mai mult de 1 lună, indiferent dacă poate fi identificat sau un un eveniment traumatic distinct:
Simptome PTSD (tulburare de stres posttraumatic ) - reexperimentarea simptomelor: coşmaruri, flashbackuri, gânduri şi imagini intruzive legate de traumă; - evitarea şi anestezia emoţională: evitarea gândurilor, oamenilor, locurilor sau activităţilor care amintesc de traumă; pierderea interesului pentru lucrurile care anterior produceau plăcere; anestezie emoţională; - hiperexcitare senzorială: tulburări ale somnului şi dificultăţi în concentrare; răspunsuri de reacţie exagerată; iritabilitate. Dificultăţi în reglarea emoţională - reactivitate emoţională (frică, furie, evitare ) la stimuli minori; - dificultate în a-si reveni sau a-şi gasi echilibrul emoţional; - tendinţa de a disocia în situaţii stresante; - comportamente auto-distructive (tăiere, ardere ) ; - coping prin consum excesiv de alcool sau droguri. Probleme interpersonale - dificultate în ceea ce priveşte intimitatea şi încrederea; - sensibilitate exagerată la critici; - incapacitate de a asculta puncte de vedere diferite/opuse; - tendinţa de a ieşi din relaţii sau de a părăsi locuri de muncă fără a negocia; - istoric de victimizare repetată (violenţă domestică ) .
Numărul de beneficiari este de maxim 10 pentru fiecare tip de tratament.
Durata programului: Tratamentul persoanelor care vor fi incluse în program se va desfăşura în perioada: 01.ian.2014 - 30.nov.2014. Durata fiecărui model terapeutic, individual, va fi adaptată potrivit necesităţilor fiecarui participant. Înscrierile în program se fac permanent, până la data de 30.sep.2014.
Descrierea metodelor terapeutice utilizate în program Modelul Cloitre în tratamentul PTSD Marylene Cloitre a creat modelul STAIR/NST ("Skills Training in Affective and Interpersonal Regulation"/"Narrative Story Telling" ) special pentru femeile care au fost abuzate sexual în copilărie. Ulterior programul terapeutic a fost aplicat şi pentru persoane care au trăit alte tipuri de evenimente traumtice, cum ar fi evenimentele din 9/11 din SUA. STAIR/NST este un program de tratament în două faze care echilibrează crearea şi dezvoltarea resurselor emoţionale şi a competenţelor sociale (STAIR ) cu procesarea emoţională a traumei în contextul unui mediu sigur şi suportiv (NST ) . La baza modelului terapeutic stă ipoteza pierderii de resurse: recuperarea în urma traumei presupune deci recuperarea resurselor. Tratamentul are în vedere în special "simptomele negative" - absenţa competenţelor emoţionale şi sociale. Modelul a fost construit plecând de la teoriile ataşamentului şi dezvoltării şi se bazează pe noţiunea de "schemă interpersonală" ("model de lucru al relaţionării" ) : "A fi implicat într-o relaţie interpersonală înseamnă a fi abuzat" şi "Abuzul este un mod de a fi conectat". Profilul persoanelor care au experimentat abuzuri în copilărie este alcătuit din 3 mari grupe de simptome: Simptome PTSD, Dificultăţi în reglarea emoţională, Probleme interpersonale. În Faza I ordinea şedinţelor urmăreşte traiectoria dezvoltării umane în ceea ce priveşte dezvoltarea emoţională, vizând în special acele abilităţi care contribuie la creşterea controlului intern şi susţin relaţionarea autentică şi hrănitoare cu ceilalţi. Faza II (procesarea sentimentelor legate de traumă în profunzime şi în condiţii de siguranţă ) urmăreşte: 1 ) să reducă simptomatologia PTSD, 2 ) să ajute clientul să organizeze amintirile legate de traumă într-o modalitate coerentă şi cu sens, 3 ) să ajute clientul să poziţioneze corespunzător aceste evenimente în istoria sa de viaţă.
Tehnica EMDR în terapia traumelor EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing - desensibilizare si reprocesare prin miscari oculare ) este o tehnică terapeutică recomandată de APA şi recent aprobată şi de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii ) pentru terapia traumelor. Modelul teoretic ce stă la baza EMDR este modelul procesării adaptative a informaţiei (AIP - adaptive information processing model ) : Patologia apare atunci cînd experienţele traumatice neprocesate sunt stocate în reţele neurale distincte şi nu se reuşeşte conectarea lor în mod adaptativ cu nicio altă informaţie. Componentele de bază ale procedurilor EMDR sunt: imaginea, cogniţiile negative şi cele pozitive, emoţiile, senzaţiile fizice, scalele de evaluare SUD (Subjective Units of Disturbance ) şi VOC (Validity of Cognition ), stimulările bilaterale. Psihoterapia prin metoda EMDR foloseşte un model cu 8 faze ale tratamentului (anamneza, pregătirea, evaluarea, desensibilizarea, instalarea resurselor, scanarea corporală, încheierea, reevaluarea ) . În timpul procesării clientul accesează materialul traumatic în doze scurte, în etape mici, cu o succesiune mai degrabă rapidă, în timp ce, simultan, se concentrează pe un stimul extern (mişcari oculare, tapotări sau stimul sonor ) - în acest fel este activată întreaga reţea neurală şi pot rezulta asociaţii noi care permit, pe de o parte, scăderea intensităţii emoţiilor asociate traumei (componenta desensibilizare ) şi, pe de altă parte, noi scheme cognitive şi emoţionale, adaptate realitaţii prezente.
Mandoc Florentina - Cabinet individual de psihologie
MOTTO: A renaşte, a te elibera înseamnă a trece dincolo de ceea ce este cunoscut.
Recomandă acest cabinet
