Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne arată nişte cifre îngrijorătoare în privinţa mortalităţii din cauza tutunului - anual mor 6 milioane de oameni. Sunt date care ne îngrozesc pe toţi. Şi totuşi oamenii fumează. De ce? Pe de o parte, este vorba de dependenţa de nicotină, pe de altă parte este vorba de nişte factori psihologici care menţin fumatul. Majoritatea fumătorilor şi-ar dori să nu mai fumeze, îşi spun că se vor lasă într-o bună zi, doar că foarte rar aceea zi este astăzi. Gândiţi-vă acum la motivele pentru care aţi dori să vă lăsaţi de fumat. Acum gândiţi-vă la motivele pentru care fumaţi. Reflectaţi asupra lor. Aveţi nevoie de terapie pentru a nu mai fuma? Da şi nu. Sunt multe persoane care reuşesc să se lase de fumat fără ajutor specializat. Şi multe astfel de persoane rămân nefumătoare pentru restul vieţii. Şi totuşi, studiile ne arată că procentul celor care se lase singuri de fumat este foarte mic. Intervenţiile psihologice cresc semnificativ rata de succes (de exemplu consilierea cognitiv-comportamentală ) . Consilierea cognitiv-comportamentală Scopul consilierii este creşterea motivaţiei pentru a deveni nefumător, identificarea factoriilor ce menţin fumatul şi învăţarea unor strategii prin care să îndepărtăm aceşti factori şi să gestionăm situaţiile dificile. 1. Stimuli senzoriali. O serie de stimuli devin în timp asociaţi cu fumatul şi induc dorinţa de a fuma. De exemplu, o persoană care fumează un pachet de ţigări pe zi trage din ţigară, în medie, de 200 de ori/zi şi de 73.000 de ori pe an. Gândiţi-vă de câte ori într-un an un fumător aprinde o ţigară, ţine ţigară între degete, o duce la buze, de câte ori inspiră fumul de ţigară. O legătură puternică se stabileşte asftel între aceşti stimuli şi fumat. Astfel dorinţă de a fuma poate apărea la simpla vedere a unei brichete, scrumiere, unui pachet de ţigări, unei alte persoane care fumează. 2. Locuri, situaţii Acelaşi mecanism al asocierii este responsabil şi pentru condiţionarea unor situaţii cu fumatul. Oamenii fumează în special în anumite locuri sau situaţii - bar, restaurant, în maşină, când au emoţii negative, când vorbesc la telefon, când trebuie să aştepte, etc. În timp, acestea sunt condiţionate cu fumatul şi doar aflându-se în aceste situaţii, fumătorul resimte nevoia de a fuma. Dacă aproape orice fumător poate urmări o piesă de teatru fără să simtă nevoia de a fuma, lucrurile ar fi foarte diferite dacă i-am cere unui fumător să stea într-un bar două ore fără să fumeze. 3. Factori cognitivi Pe măsură ce dependenţa de tutun se instalează, mulţi oamenii ajung să creadă că este foarte greu, dacă nu imposibil, să se lase de fumat. Încercările nereuşite de a se lăsa nu fac decât să întărească acesta convingere, că dependenţa este mai puternică decât "voinţa". Lucrurile însă nu stau chiar aşa. De atâtea ori ne surprindem pe noi înşine cu puterea motivaţiei noastre. Şi oamenii dintotdeauna au făcut lucruri remarcabile, pentru care au depus eforturi considerabile susţinute de o motivaţie pe măsură. Motivaţia noastră există, ea trebuie doar orientată în direcţia potrivită. Să vă lăsaţi de fumat este cel mai bun lucru pe care îl puteţi face pentru sănătatea dvs! Vă invit să descoperiţi viaţa ca nefumător! Cu siguranţă are alt gust!