Noi cercetări publicate în "Social Psychological and Personality Science" sugerează că smerenia sau onestitatea intelectuală este o trăsătură individuala care poate proteja împotriva dezinformării provenite din mass-media sau a „fake news-urilor".

   Încă de la începutul pandemiei, a existat o cantitate masivă de dezinformare, fapt ce a generat îngrijorări în rândul celor responsabili de siguranța și sănătatea populației. Aceste informații false includ în principal teorii ale conspirației cu privire la originea virusului și afirmații înșelătoare care minimizează gravitatea pandemiei. Mass-media, savanți și lideri mondiali, deopotrivă, au discutat despre pericolele acestei dezinformări, concluzionând că astfel de afirmații false reduc aderarea la comportamentele de protecție și pot contribui la răspândirea virusului.

   O echipă de cercetare condusă de Jonah Koetke a încercat să stabilească ce caracteristici individuale îi ajută pe oameni să fie mai puțin vulnerabili atunci când se confruntă cu informații discutabile și să aibă un "comportament investigativ" bazat pe verificarea conținutului sau căutarea unor surse alternative de informații.

   În acest sens, a fost efectuat un experiment în care participanților li s-au prezentat două titluri de știri reale legate de COVID-19 și două titluri de știri false legate de COVID-19., după care au fost întrebați cât de probabil ar fi să verifice titlul, să caute sursa articolului, să caute opinii alternative sau să citească articolul complet.

   Rezultatul a fost următorul: tendința oamenilor de a se angaja în comportamente investigative depinde în mod semnificativ de capacitatea de a ne recunoaște propriile limite intelectuale și de a ne accepta acea latură umană care este supusă greșelii. O astfel de atitudine, denumită de autori și "smerenie intelectuală", ne determină să fim onești, să punem la îndoială existența unui "singur adevăr" și să verificăm dacă o informație este adevărată sau o sursă este veridică.

   Oamenii cu o puternică onestitate intelectuală tind să fie mai motivați să caute cunoștințe și par să fie mai capabili să distingă diferența dintre argumentele realiste și cele mai putin realiste.

   Onestitatea intelectuală presupune de fapt activarea gândirii critice, proces mental care ne determină să reflectăm, să analizăm și să evaluăm informațiile pe baza logicii, coerenței, dovezilor științifice și a faptelor.

   Important, în aceste studii, este faptul că cercetătorii au demonstrat că deși o serie de variabile - cum ar fi profunzimea gândirii analitice, nivelul de educație sau familiarizarea cu articolul - pot influența interpretarea unei știri false de către o persoană, onestitatea intelectuală rămâne semnificativă.

  "Este important să fim onești în propriile noastre cunoștințe atunci când procesăm informații. În studiile noastre, am constatat că cei cu niveluri mai ridicate de smerenie intelectuală au fost dispuși să admită că ceea ce cred poate fi failibil, au fost mai motivați să se angajeze în investigarea informării și în căutarea de dovezi și fapte.", afirmă cercetătorii.

   Alte concluzii s-au referit la faptul că persoanele cu o onestitate intelectuală ridicată sunt deschise spre noi perspective și nu vor susține neselectiv niciun punct de vedere pe care îl întâlnesc. Studiul relevă că acestea vor să-și bazeze convingerile pe dovezi solide și, prin urmare, să se comporte în consecință, investigând validitatea informațiilor, astfel încât să poată decela și respinge afirmațiile false.

   Observațiile sugerează astfel că onestitatea intelectuală este un factor cheie care poate alimenta motivația necesară comportamentelor angajate în luptă împotriva dezinformării.

Sursa: PsyPost

Foto: freemalaysiatoday.com