De cum intră pe uşă începe să simtă tensiunea în corp. Este o nouă zi de şcoală şi totodată o nouă zi în care profesorii îi vor judeca pe elevi din nou şi se vor purta cu ei în funcţie de note şi de performanţe. Iar cerinţele sunt din ce în ce mai mari. Nici cu colegii nu îi e prea uşor pentru că deşi pe unii îi simpatizează iar pe alţii îi detestă şi ei se judecă unii pe ceilalţi şi se aliază în funcţie de standardele şi de etichetele pe care le-au învăţat de la aduţi. Iar vorbele copiilor sunt tare sincere şi usturătoare! Ce mici ajung adesea să se rănească între ei şi să sufere mulţi ani în urma unor vorbe.

E o încercare continuă şi dificilă, de multe ori ţinută ascunsă, de a face faţă presiunii profesorilor care îi îndeamnă să muncească până la epuizare pentru fiecare materie, presiune la care din nefericire se alătură şi părinţii. Să ia premii şi titluri, să se conformeze fără drept de apel la părerile celui mai popular sau mai agresiv elev. Toate astea cu sacrificii mari şi cu siguranţă fără plăcere. În final rezultă un mare conflict interior, neacceptare de sine, ruşine, o minte critică şi foarte multă suferinţă.

Dacă aţi întâlnit sau aţi auzit de un astfel de copil, ştiţi deja că el este un elev care nu reuşeşte să se integreze în mediul şcolar. Integrarea înseamnă relaţii bune şi plăcute cu colegii, o relaţie bazată pe respect şi deschidere cu profesorii, acceptarea regulilor şcolii şi adaptarea la nivelul de lucru pentru activităţile de la clasă.

Cum recunoaştem când un copil nu s-a integrat la şcoală? Există două tipuri de astfel de copii:
Copilul (auto ) izolat
- Nu-şi doreşte să meargă la cursuri;
- Are puţini prieteni la şcoală ;
- Ajunge uneori să fie respins de copii şi în cazurile mai grave batjocorit dacă are păreri diferite şi se afirmă. De aceea, de multe ori se abţine şi încearcă să se conformeze;
- Are o tendinţă mare de retragere/autoizolare, încurajată de respingerea grupului;
- E posibil să fie protejat excesiv de părinţi, iar acest lucru să-i impiedice dezvoltarea autonomiei, a curajului, a abilităţilor de relaţionare.
Copilul impulsiv
- Poate să fie impulsiv în răspunsuri şi să devină agresiv verbal sau fizic cu colegii şi profesorii;
- Interacţiunea dintre el şi profesori de multe ori este considerată neadecvată şi lipsită de respect;
- Încalcă des regulile şcolii;
- Aduce obiecte sau lucruri interzise în şcoala cum ar fi ţigări, droguri etc;
- Absentează des şi are note mici sau este corigent;

Cea mai frecventă cauză este legată de dificultatea de a-şi controla emoţiile şi comportamentul în situaţii ce pot fi stresante. De exemplu - un test, un profesor dur, un coleg agresiv, eşecul sau suferinţa în urma unei traume din familie care îl face pe copil vulnerabil şi astfel devine o persoană retrasă sau agresivă. Atunci când un copil este adesea stresat, speriat, trist sau tensionat, performanţa lui şcolară scade.

Cu ajutorul psihoterapiei, părinţii află care este temperamentul copilului şi ce au de facut pentru a-l sprijini, iar pe copil il invaţă să se regleze emoţional şi să se integreze în colectivitate.

Integrarea la şcoală, mai ales în sistemul nostru educaţional, unde bullying-ul (hărţuirea şi agresivitatea ) este foarte prezent, e dificilă şi pentru cel mai adaptabil copil, dar cu implicare din partea părinţilor lucrurile pot fi mai bune, iar copilul cu siguranţă se va simţi in siguranta.