În literatura de specialitate teama/ spaima specifică de ceva anume sau teama cu obiect este descrisă ca fiind fobie. Sunt oameni care au teamă de situaţii (tunel, apă, avion, lift ), teamă de animale (păianjeni, câini, şoareci, şerpi ), teama de anumite contexte sociale (teama de a vorbi în public, de a roşii, de a fi în spaţii deschise şi aglomerate ) . În aceste situaţii, persoana percepe teama ca fiind exagerată şi iraţională, însă nu o poate controla altfel decât prin evitarea situaţiei/ obiectului. De altfel, de cele mai multe ori, aceste evitări devin problema în sine. De frica fricii, persoana ajunge să-şi restrângă posibilele contacte cu situaţia/obiectul în cauză, şi, cu cât spaima este mai importantă, cu atât comportamentele de evitare sunt mai intense.

Fobiile sunt caracterizate în primul rând de prezenţa unei frici intense şi anxietăţi asociate unui anumit obiect sau situaţii şi se pot manifesta prin: transpiraţie, puls accelerat, greaţă, ”fluturi în stomac”, dureri în piept, senzaţia de a fi pironit pe loc, izbucnirea în plâns sau în ţipete, ruşine, nelinişte cu privire la posibilitatea unei catastrofe etc. În al doilea rând apare comportamentul de evitare a situaţiei/ obiectului sau suportarea acestuia cu mare dificultate, în acest sens vă puteţi surprinde că păstraţi distanţa faţă de obiectele/ situaţiile respective, invocaţi scuze pentru a nu face ceea ce vă provoacă frică, vă gândiţi la altceva, consumaţi alcool sau alte substanţe, vă imaginaţi că sunteţi în alt loc, etc. În al treilea rând, este recunoscut caracterul iraţional al fricii, existenţa unui conflict între conştientizarea faptului că situaţia este sigură şi părerea că s-ar putea să nu fie sigură, iar persoana în cauză poate afirma ”Ştiu că nu se va întâmpla nimic însă asta nu mă ajută” întrucât există şi posibilitatea îngrijorătoare care spune ”Dar dacă…”.

Este firesc să ne temem de trăsnete sau cutremure, să nu ne simţim confortabil în preajma unui şarpe veninos sau a unui păianjen păros şi ostil însă dacă nu mergi cu liftul, cu metroul, nu mergi la subsol, nu zbori cu avionul, eviţi anumite situaţii chiar şi în momente de viaţă deosebite atunci aceste comportamente nu mai sunt adaptative întrucât pot afecta viaţa profesională, personală, socială.

Vestea bună este că psihoterapia, precum şi hipnoterapia au o eficienţă ridicată în ameliorarea şi chiar depăşirea comportamentelor ce împiedică buna funcţionare în astfel de situaţii.

Poţi discuta cu psihoterapeutul tău despre aceste aspecte!