Exista o serie de lucruri care nu au nimic in comun cu dragostea, dar pe care noi le primim ca si cum ar fi dragoste, iar din aceasta cauza ne aflam nevoiti sa dam piept cu greutati foarte mari. Multi oameni  au uitat gustul adevaratei iubiri, lasandu-se convinsi tot mai mult ca acel susbstitut ce ia forma atractiei sexuale ar reprezenta dragostea adevarata. Acest substitut poarta denumirea, in limbaj psihologic, de dependenta. Dependenta inseamna patima.  Cum sa ne dam seama daca dragostea este autentica?  Dragostea daruieste o bucurie lina, netulburata. In dependenta, permanent clipele de euforie alterneaza cu cele de suferinta  Dragostea,, il satura" pe om. Omul dependent este permanent nesatisfacut, nemultumit, oricata dragoste i s-ar oferi niciodata nu este suficient.  Atunci cand iubim cu adevarat, principala noastra dorinta este ca omul iubit sa fie fericit. In cazul dependentei, singura dorinta este ca,, persoana iubita" sa ne apartina.  Dragostea adevarata are la baza increderea. Caracteristicile dependentei sunt invidia si frica de a nu-s pierde,, comoara",,, investitia".   Dragostea lasa libertate celui iubit. Dependenta il determina pe dependent sa fie,, salvatorul celui iubit".  Cel care iubeste se simte bine atat in singuratate, cat si in doi.   Cel care a iubit cu adevarat isi pastreaza increderea in sine si simtul propriei sale valori. Omul aflat in dependenta, in cazul unei despartiri, cade in deznadejde, in depresie, cade in capcana gandurilor care-l fac sa se simta inutil. Omul care a iubit, in cazul despartirii, pastreaza simtaminte de prietenie cu cel pe care l-a iubit. Omul aflat in dependenta se lasa prada gandurilor negre legate de persoana de care a fost dependent. "Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată." (Sfântul Apostol Pavel in I Corinteni13, 4-8 ) Relatia dintre un barbat si o femeie este formata dintr-o serie de elemente componente, in care aflam  iubire adevarata, dependenta si si atractie sexuala. Aici este vorba despre proportiile pe care le ocupa fiecare element component al relatiei noastre.  Psihologii spun ca in casnicie dragostea poate ajunge la cotele ei cele mai inalte cam dupa 15 ani de convietuire, fapt pentru care nu trebuie sa va ingroziti daca vedeti ca, numai dupa ce ati venit de la biserica unde v-ati cununat aveti sentimente de nemultumire in suflet. Sensul vietii de familie este acela de a trece prin incercari, de a dobandi iubirea autentica. Casnicia sau relatia de cuplu, in general, nu reprezinta un teren care, in timp, trebuie sa fie secatuit de toate cate poate oferi, pentru ca apoi sa fie abandonat. La inceputul dragostei avem starea de indragostit, o mladita care daca ne dorim sa devina pom roditor este nevoie de participare autentica reciproca.