O ȚĂRANCĂ ÎNȚELEAPTĂ

"Se spune că a fost cândva un rege foarte chipeș, care căuta o soție. Cele mai frumoase femei din regat, și altele mai îndepărtate, au trecut prin palatul său; multe i-au oferit, pe lângă frumusețea și farmecele lor, multe bogății, dar niciuna nu l-a satisfăcut suficient pe rege pentru a deveni regina lui. Într-o zi, o țărăncă a venit la palatul acestui rege, și cu multă sârguiță, a obținut o audiență.

-Nu am nimic material ca să vă ofer maiestatea voastră, nu vă pot oferi decât marea iubire pe care o simt pentru domnia voastră. Dacă îmi permiteți, pot face ceva pentru a vă arăta această iubire, a spus ea regelelui. Acest lucru a trezit curiozitatea regelui, care a rugat-o să-i spună ce va face. -Voi petrece 100 de zile pe balconul domnie voastre, expusă la ploaie, furtună, soare și frigul nopții; încercând doar să mișc a dumneavoastră inimă. Dacă pot suporta aceste 100 de zile, atunci mă veți face soție și regină peste acest ținut.

Regele, mai surprins decât mișcat, a acceptat provocarea. Și a zis: -Accept. Dacă o femeie poate face toate acestea pentru mine, este demnă de a fi soția mea. Cu acestea spuse, femeia și-a început sacrificiul ... Zilele au început să treacă și femeia a îndurat curajos cele mai grave furtuni. De multe ori simțea că leșină de foame și frig, dar s-a încurajat și s-a imaginat lângă marea ei iubire. Ocazional, regele o privea din confortul camerei sale și îi făcea doar un semn cu degetul mare. Așa a trecut timpul, 20 de zile, 50 de zile, 90 de zile ... iar regele continua să o privească din când în când pentru a vedea progresul femeii. „Această femeie este uimitoare", se gândea el însuși și îi făcea doar câte un semn cu degetul, și nimic altceva.

În ultima zi, 99, a venit și toți oamenii din sat au început să se adune în afara palatului, pentru a vedea momentul în care acea femeie simplă din popor va deveni soția regelui. Numărau orele. La ora 12 noaptea se gândeau că vor avea o regină. Biata femeie era extrem de obosită, bolnavă, cu toate simțurile deteriorate, simțea că nu mai poate duce la capăt această promisiune. La ora 11, cu o oră înainte de a se termina cele 100 de zile, femeia s-a predat și a decis să se retragă din acel palat. Aruncă o ultimă privire tristă regelui, și fără să spună un cuvânt, plecă din palat. Oamenii au fost șocați. Nimeni nu putea înțelege de ce acea femeie curajoasă, a renunțat cu atât de puțin timp inainte să-și vadă visele împlinite. Îndurase atâta de mult...

Când a ajuns acasă, tatăl său aflând deja ce s-a întâmplat, o intrebă: - De ce ai renunțat la doar un pas de la a fi regina? Și, spre uimirea lui ea a răspuns: -Am petrecut 99 de zile și 23 de ore pe balconul său, suportând tot felul de calamități, și nu a putut să mă elibereze de acest sacrificiu. M-a văzut suferind și pur și simplu m-a încurajat să continui, fără a arăta măcar o mică milă pentru suferința mea. Am așteptat în tot acest timp un indiciu de bunătate și considerație, care nu a venit niciodată. " Apoi am înțeles: „o persoană atât de egoistă, neîncrezătoare și oarbă, care se gândește doar la sine, nu merită iubirea mea." ...

Când iubești pe cineva și simți că pentru a avea acea persoană lângă tine, trebuie să suferi, să-ți sacrifici esența, să aștepți până în ultimul moment, și chiar să implori ... chiar dacă doare, retrage-te. Și nu atât pentru că lucrurile devin dificile, ci pentru că nu te face să te simți apreciat (ă ), valorizat (ă ), iubit (ă ), și nu simți că poate fi capabil (ă ) să ofere la fel ca tine, și nu poate stabili același compromis, același angajament ..... pur și simplu nu te merita." Meriți să fii fericit (ă )! Iubește-te!!!