Fie că am trecut printr-un accident, am pierdut pe cineva drag sau am suferit o schimbare majoră în viață, stresul post-traumatic își poate face simțită prezența, uneori singur, alteori însoțit de depresie, anxietate sau alte probleme comportamentale (de ex. dependențe ) . Simptomele stresului post-traumatic au un puternic impact negativ asupra activităților din viața de zi cu zi, asupra atenției și capacității de învățare (National Institute for Health & Clinical Excellence, 2005 ) .
Simptomele cele mai frecvente ale stresului post traumatic sunt reprezentate de tulburări de somn, coșmarurile, rememorarea frecventă a evenimentului traumatic, evitarea discuției despre evenimentul traumatic, detașarea și înstrăinarea de persoane apropiate, iritabilitate crescută și hipervigilență (Bisson & Andrew, 2007 ) .
Cercetările ne arată că, pe lângă un eveniment traumatic, mai sunt și alți factori care pot influența intensitatea stresul post-traumatic (Brewin et al., 2000 ) . Unii dintre acești factori sunt genul și vârsta la momentul traumatic. Femeile sunt mult mai expuse la riscul de a suferi de stres post-traumatic, iar persoanele mai tinere sunt mai vulnerabile decât cele mai în vârstă. Nivelul de educație, experiențele traumatice anterioare și suferințele din perioada copilăriei reprezintă un alt set de factori care poate prezice intensitatea stresului post-traumatic. Cum procedăm?
În cazul în care cunoaștem pe cineva care suferă de stres post-traumatic, putem interveni asigurând persoana că îi vom oferi suportul nostru ori de câte ori e nevoie (bineînțeles, acesta trebuie să fie un angajament sincer ) . În plus, e important să îndrumăm persoana spre un psihoterapeut care realizează ședințe individuale sau sesiuni de grup. De multe ori aceasta nu este considerată o opțiune, pentru că simtomele de stres post traumatic pot fi suportate o perioadă lungă de timp, însă reprimarea sau ignorarea lor nu va îmbunătăți starea mentală.
Cele mai bune intervenții psihologice de specialitate în cazul stresului post traumatic sunt terapia cognitiv comportamentală, desensibilizarea și retratarea prin mișcări oculare (DRMO - în engleză EMDR ), terapia bazată pe hipnoză și terapia prin conștientizare (eng. Mindfulness ) .
Terapia cognitiv comportamentală focusată pe traumă se bazează pe identificarea gândurilor disfuncționale repetitive, asociate cu propria persoană, cu evenimentul traumatic, sau cu lumea în general. Terapeutul poate utiliza diverse tehnici pentru identificarea gândurilor disfuncționale, precum intervievarea, ce îl provoacă pe client să identifice patternul său.
In timpul sedintei de terapie prin desensibilizare și retratare prin mișcări oculare, clienții sunt încurajați să rememoreze evenimentele traumatizante, acordând atenție în mod conștient mișcării oculare și senzațiilor corpului. Ședintele de terapie continuă până la eliberarea totală de emoțiile și amintirile traumatizante (Mai multe detalii la http://www.castlecraig.ro/tratament/terapii-specializate/desensibilizare-si-retratare-prin-miscari-oculare ) .
Psihoterapia bazată pe hipnoză presupune schimbarea cognitivă, comportamentală și afectivă prin hipnoza focusată pe gânduri, imaginație și trăiri, la care se adaugă sugestiile terapeutului.
Psihoterapia bazată pe conștientizare /mindfulness aduce importante beneficii la nivel afectiv și interpersonal. Această formă de terapie (inclusiv meditația ) provoacă trăiri pozitive, minimizând emoțiile și gândurile negative, conducând la echilibru emoțional, flexibilitate și toleranță mai bună a gândurilor și emoțiilor negative (Davis and Hayes, 2011 ) .

Sursă foto: http://goo.gl/IMEAVu