Dependenta de TV creeaza efecte severe la toate varstele Stateam in fata TV- ului, ca in aproape fiecare dimineata de la 8 la 9, pentru a "vedea" stirile zilei si ma intrebam de ce nu fac asta si in alta parte a zilei sau pentru mai mult timp. Se derulau atatea informatii, speculatii ale "specialistilor", imagini din unghiuri imposibile care prezentau groaza, iubire, arme, flori, criminali, copii zambind, sex, smartphonuri..., sunete de famfara imbinate cu ceva muzica rap, pentru ca dupa 2 minute sa aud Hora mare si Vanghelis, dupa care a urmat banala Publicitate... care prezenta ultimul model de detergent, Lcd, masina, cipsuri, sampon, geaca de schi... Ma intrebam cum ar vedea copiii aceste lucruri, ce stari ar produce in ei, ce ar intelege din acest Babel de la TV si ce transformari ar avea loc in ei. Pentru mine, ca adult, succesiunea atat de rapida si de diferita a unei ore de stiri TV a creat in mine mai degraba disconfort si iritare, o stare de agitatie lipsita de motiv, decat satisfactia de a fi informat, de a trai intr-o lume pe care sa o inteleg, macar relativ. Nu ne obliga nimeni sa facem acest lucru, dar, uneori cadem prada sistemului tehnologic foarte stimulant si aflat la indemana... atunci ce se intampla!? Se poate vorbi despre aparitia SINDROMUL GANDIRII ACCELERATE (S.G.A. ) ? Virgiliu Gheorghe în cartea sa: "Efectele televiziunii asupra minţii umane" dezbate magistral acest subiect, afirmand: "Privitul îndelung la televizor excită şi dezvoltă activitatea emisferului cerebral drept răspunzător de activitatea şi atitudinea pur emoţională -adică reacţie fără gândire prea multă. În acelaşi timp emisferul cerebral stâng - cel răspunzător de gândirea critică- este inhibat; astfel analiza, comparaţia, sinteza, decizia devin procese psihice şterse, ineficiente. Pe masură ce imaginea ocupă tot mai mult loc în viaţa omului, capacitatea de pricepere şi folosire a informaţiei sonore şi scrise scade. Rezultatele inconştiente ale acestui fapt sunt grave." Televiziunea prezintă mai mult de şaizeci de personaje pe oră, cu cele mai diferite caracteristici ale personalităţii. Poliţişti ireverenţioşi, bandiţi lipsiţi de teamă, oameni care se distrează. Aceste imagini se înregistrează în memorie şi intră în competiţie cu imaginea părinţilor şi profesorilor, astfel încât să producă mii de alte emoţii care să stimuleze dezvoltarea inteligenţei. Cea mai mare consecinţă a excesului de stimuli de le televizor este contribuţia la apariţia sindromului gândirii accelerate, S.G.A. Viteza gândurilor nu poate fi crescută în mod permanent. Dacă am face-o, s-ar produce o diminuare a concentrării şi o creştere a anxietăţii. Este exact ceea ce se întâmplă cu elevii nostri. Anxietatea din sindromul S.G.A. generează nevoia de noi stimuli. Principiul este acelaşi cu cel din cazul dependenţei de droguri. Dependenţii de droguri folosesc mereu alte doze încercând să diminueze anxietatea generată de dependenţă. Cu cât doza e mai mare, cu atât devin mai dependenţi. În agenda Consiliului Naţional al profesorilor de matematică şi a asociaţiei de supervizare şi dezvoltare curriculară din America, incapacitatea concentrării elevilor pe o durată minimă necesară rezolvării unei probleme, a ajuns să ocupe un loc central. Problema este tratată cu foarte multă seriozitate, pentru că aproape nici o activitate nu poate fi desfăşurată fără o anumită concentrare a minţii şi urmărirea cu atenţie a procesului respectiv. Gesturile şi cuvintele lor nu au impact emoţional şi, în consecinţă, nu sunt arhivate în mod privilegiat, astfel încât să producă mii de alte emoţii şi gânduri care să stimuleze dezvoltarea inteligenţei. O persoană cu S.G.A. nu reuşeşte să-şi administreze gândurile in totalitate şi să-şi liniştească mintea. Ameninţarea cea mai mare pentru calitatea vieţii omului moden este excesul de gândire. Fenomenele care se află în culisele minţii lor şi care generează gânduri sunt aceleaşi, dar actorii de pe scenă sunt diferiţi. Calitatea şi viteza gândirii s-au schimbat. Cei cu SGA capătă dependenţă de noi stimuli. Se agită pe scaun, au conversaţii paralele, nu se concentrează, îşi deranjează colegii. Aceste comportamente sunt tentative de a diminua anxietatea generată de S.G.A.. Educaţia merge spre faliment, violenţa şi înstrăinarea socială cresc, pentru că, fără să ne dăm seama, comitem o crimă contra minţii copiilor şi adolescenţilor. Prof. Susca Daniela, director al S.A.M. Magura Ilvei, crede ca "elevii care suferă de sindromul S.G.A. prezintă următoarele comportamente : 1 ) Neputinţa de a duce la bun sfârşit activitatea începută. 2 ) Incapacitatea de a asculta şi urmări. 3 ) Dificultatea de a sta concentrat sau conectat la o activitate. 5 ) Tendinţa de a acţiona înainte de a gândi. 6 ) Alternarea rapidă a unei activităţi cu alta. 7 ) Dificultatea organizării şi planificării acţiunilor. 8 ) Dificultatea de a-şi aştepta rândul. 9 ) Pasivitatea -până la inactivitate, la lene. 10 ) Tulburări de comunicare, vorbire incoerentă. 11 ) Insomnie şi somnolenţă. 12 ) Dificultate de a-şi exprima ideile în scris. 13 ) Dependenţa de TV." Profesorul Augusto Curry identifică trei cauze ale S.G.A.: excesul de stimuli vizuali produşi de TV, care atacă teritoriul emoţiei, excesul de informaţie si excesul de culori, reusind sa compromita sănătatea psihică sub trei forme: amintirea excesivă a ceea ce a fost în trecut, ceea ce dezvoltă sentimente de vinovăţie; preocupări şi griji legate de probleme existenţiale; suferinţa prin anticipaţie. Cunoastem cu totii avantajele tehnologiei si stim ca uneori ne induce in eroare, "furandu-ne" din timpul, sensibilitatea si chiar din identitatea personala, creindu-ne senzatia ca tot ceea ce spunem este produsul gandirii exclusiv a noastra. Cand apare non- sensul in viata voastra, lipsa de repere si vointa, va incurajam sa gasiti timp si dispozitie pentru a discuta cu un psihoterapeut, care va poate sprijini in a va regasi si a va ajuta copii sa se dezvolte sanatosi si a identifica modele reale si constante in viata lor. Augusto Curry- Parinti straluciti, profesori fascinanti, Editura For You, Bucuresti, 2007 http://www.rasunetul.ro/profesorii-fata-unei-noi-provocari-sindromul-gandirii-accelerate-sga