Tulburari de anxietate Anxietatea este o reactie normala la stres, insa in cazurile de tulburari de anxietate aceasta reactie apare in mod excesiv si in fata situatiilor normale din fiecare zi. Boala afecteaza comportamentul, gandurile, emotiile si sanatatea fizica. Aceasta frica patologica poate avea forme deosebit de grave, pacientul fiind incapabil sa duca o viata normal Tulburarile de anxietate reprezinta mai degraba un grup de afectiuni inrudite decat o singura boala, astfel incat manifestarile pot fi diverse, insa toti pacientii prezinta aceeasi problema generalizata: frica sau ingrijorare persistenta, foarte severa si coplesitoare, in situatiile in care persoanele obisnuite nu s-ar simti amenintate. Nu este iesit din comun ca o persoana sa sufere de mai multe tipuri de tulburari de anxietate, sau ca afectiunea sa fie insotita de depresie, tulburari de alimentatie sau abuz de substante. Tulburarile de anxietate mai pot fi asociate cu afectiuni fizice, caz in care tratamentul trebuie adresat ambelor tipuri de boli. Tulburarile de anxietate sunt cauzate de anomalii ale partilor din creier care se ocupa de raspunsul la frica - hipocampusul si amigdala creierului. Exista dovezi care atesta faptul ca atat factorii biologici, cat si cei de mediu, contribuie la aparitia tulburarilor de anxietate. S-au observat unele predispozitii genetice, insa acestea nu impun iminenta aparitiei bolii. Pe de alta parte, experientele traumatice timpurii pot reseta sistemele corporale normale de procesare a fricii, astfel incat organismul sa aiba o reactie exagerata la stres. Simptomele anxietatii sunt atat psihice cat si fizice, si variaza in functie de tipul tulburarii anxioase, insa in general afectiunea se manifesta prin ingrijorare excesiva in privinta banilor, slujbei, familiei, sanatatii, chiar si atunci cand nu este deloc cazul; ganduri obsesive, imposibil de controlat; asteptarea celui mai tragic deznodamant, in mod irational; stare generala de nelinste si emotii inexplicabile; cosmaruri; imposibilitatea de relaxare; iritabilitate; insomnie; tensiune musculara; dificultati la inghitire; dureri de cap; urinare frecventa sau diaree; respiratie rapida sau dificultate in respiratie; palpitatii; frisoane Tipuri de tulburari de anxietate Tulburarile de anxietate inlcud o mare varietate insa ele pot fi clasificate in afectiuni cu simptome continue si afectiuni cu simptome episodice. In principiu, aceste boli sunt de trei tipuri: anxietate generalizata, fobii si tulburari de panica, fiecare avand propriile de simptome, caracteristici si tratamente. Simptomele de anxietate pot fi diagnosticate ca afectiune psihica doar in momentul in care tulbura comportamentul si functionarea normala in societate a persoanei afectate. • Tulburare de anxietate generalizata. (GAD - Generalised anxiety disorder ) Tulburarea de anxietate generalizata se manifesta prin ingrijorari frecvente, nerealiste si repetate si anticiparea celor mai teribile deznodaminte fara motive intemeiate, in legatura cu evenimentele si activitatile ce fac parte din rutina zilnica. Afectiunea este legata si de simptome fizice, cum ar fi insomnie, neliniste, dureri abdominale, oboseala. Pentru a se putea stabili un diagnostic pacientul trebuie sa fi prezentat simptomele pe o perioada de cel putin 6 luni. Persoanele care sufera da ceasta tulburare isi fac griji in legatura cu lucrurile care ii ingrijoreaza si pe oamenii normali, insa cei bolnavi sunt ingrijorati mai frecvent si aceasta stare le perturba activitatea zilnica normala. Persoanele mai des afectate sunt de sex feminin si aproximativ 15% din pacienti au rude cu aceeasi afectiune. Tulburarea de anxietate generalizata insoteste deseori fobiile si este foarte comuna la persoanele ce sufera de depresie. • Tulburare de panica. Atacuri de panica. Aceasta afectiune psihica este caracterizata de atacuri de panica recurente, aparute brusc, fara avertizare sau cauze eviente, si este totodata insotita de frica pacientului de un nou atac. Un atac de panica dureaza pana in 10 minute - mai rar, cateva ore - si are ca simptome fizice dureri in piept, palpitatii, dispnee, ameteala, disconfort abdominal. Aceste simptome sunt insotite de un puternic sentiment de fica de moarte, groaza chiar, senzatia de deconectare de realitate si frica de a innebuni sau a pierde controlul. Atacurile de panica pot fi declansate de stres, stari de anxietate sau chiar miscare fizica intens Avand in vedere manifestarile fizice ale atacurilor de panica, acestea sunt deseori confundate cu un atac de cord sau cu o afectiune foarte grava. Atacurile de panica duc la alterarea calitatii vietii pacientului. Acesta va evita situatiile si locurile in care a aparut un atac, iar frica unui nou episod este permanenta. Simptomele pot aparea si in afara atacurilor propriu-zise. Afectiunea poate fi asociata cu agorafobia - frica de spatii deschise. • Fobii specifice. Fobia in general are trei forme: fobiile specifice, agorafobia si fobia sociala. Fobia specifica reprezinta frica excesiva, irationala si persistenta, in fata unor anumite situatii, obiecte, animale sau activitati. Fobiile obisnuite includ frica de inaltimi, serpi, paianjeni, sange, zbor. Pacientii evita obiectul fricii lor, insa tocmai aceasta evitare duce la intarirea sentimentului de teama. Desi intelege ca reactioneaza exagerat, persoana afectata de fobie nu isi poate invinge frica excesiva. Acest sentiment vine din anticiparea consecintelor groaznice in cazul apropierii de situatia sau obiectul fobiei. Agorafobia reprezinta teama de a parasi casa, frica de spatii deschise sau aglomerate, a calatori cu mijloacele de transport public sau de a fi intr-un loc din care este dificil de plecat sau poate provoca rusine publica. Multi pacienti prezinta un amestec de agorafobie si fobie sociala, insa de foarte multe ori agorafobia este asociata cu atacurile de panica si depresia. • Tulburari de anxietate sociala. Fobie sociala. Fobia sociala implica anxietate crescuta si disconfort in situatii sociale: interactiunea cu alte persoane, vorbitul sau servirea mesei in public. Persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt foarte constiente de sine in aceste situatii si se tem sa fie observati facand ceva gresit in fata altor persoane (frica de ridicol si umilire publica ) . Simptomele includ rosirea obrajilor, transpiratie, dificultate in vorbire.
Cazurile severe pot duce la izolare sociala