Anorexia si bulimia Anorexia si bulimia sunt tulburari de comportament alimentar - anorexia a fost descrisa de Morton in 1689, iar bulimia a fost stabilita ca entitate nosologica de catre Russell, in 1979. Trasatura comuna a acestor tulburari este preocuparea excesiva pentru forma si greutatea corpulu Anorexia consta intr-o dorinta intensa de a fi slab si o tendinta de a pastra neincetat o greutate corporala scazuta. Prevalenta anorexiei la femei se situeaza intre 0, 5% in cazul unor criterii stricte de definire si 3, 7 % in cadrul unor criterii mai largi, iar in cazul bulimiei, estimarile asupra prevalentei se situeaza intre 1, 1 si 4, 2 %. Criteriile de diagnostic DSM-IV pentru anorexia nervoasa sunt urmatoarele: A. Refuzul de a mentine greutatea corporala peste sau la nivelul minimal normal pentru varsta si inaltimea subiectului (scadere ponderala si mentinerea unei greutati corporale mai mici de 85% din cea asteptata; imposibilitatea cresterii in greutate o data cu dezvoltarea fizica, fapt ce conduce la o greutate sub 85% din cea asteptata ) . B. Teama intensa a subiectului ca se va ingrasa, desi are mult sub greutatea normala. C.Tulburari ale imaginii si formei corpului datorate importantei acestora in autoevaluare, sau negarea gravitatii starii subponderale actuale. D.La femeile la care s-a instalat ciclul menstrual, aparitia amenoreei, respectiv absenta ciclului pe o perioada de cel putin trei luni. (Amenoreea este diagnosticata numai in cazul in care femeia are menstra doar in urma administrarii de hormoni estrogeni. ) Distorsiunea imaginii corporale se refera la tulburarea modului in care este perceputa dimensiunea corporala, adica persoana pretinde ca este grasa, chiar daca este foarte slaba. In anorexia nervoasa exista o anxietate specifica, de tip fobic, ce priveste posibilul castig ponderal, inducand tensiune psihica la orice amenintare de a pierde controlul asupra comportamentului alimentar. Anxietatea legata de greutate este negata atat fata de sine, cat si fata de altii. Bulimia se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive. Criteriile de diagnostic DSM-IV pentru bulimia nervoasa sunt: A. Perioade recurente de mancat compulsiv. Un astfel de episod prezinta urmatoarele caracteristici: 1. mancat frecvent (aproximativ la doua ore ), consumarea unei cantitati de hrana mult mai mare decat ar putea ingera alte persoane in aceeasi perioada de timp si in conditii similare; 2. sentimentul lipsei de control asupra episoadelor de alimentare excesiva (subiectul simte ca nu se poate opri din mancat si/sau nu poate controla ce si cat mananca ) . B. Comportament recurent inadecvat si compensator menit sa previna cresterea in greutate: voma provocata, utilizare excesiva de laxative, diuretice sau alte medicamente pentru slabit; abtinerea de la alimentare, exercitii fizice in exces. C. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii se manifesta, in medie, cel putin de doua ori pe saptamana, pe o perioada de minimum trei luni. D. Autoevaluarea este influentata de forma si greutatea corporala. E. Tulburarea nu apare in mod exclusiv intre episoadele de anorexie nervoasa. Persoanele care sufera de bulimie au tendinta de a-si autoaprecia valoarea preponderent in termenii siluetei si ai greutatii corporale, nu ai performantelor lor. Deasemenea, o mare parte dintre aceste persoane au tendinta de autoevaluare negativa si manifesta si tulburari depresive ce dureaza de o lunga perioada de timp. Studiile efectuate de Fairburn au demonstrat utilitatea psihoterapiei cognitiv-comportamentale in tratamentul tulburarilor conduitei alimentare, obtinandu-se rezultate pozitive atat in tratarea bulimiei nervoase, cat si a anorexiei nervoase. (I.Holdevici- Psihoterapia cazurilor dificile ) Psihoterapia are ca scop atat normalizarea greutatii si a deprinderilor alimentare, cat si modificarea temerilor si preocuparilor legate de aspectul fizic si greutatea corporala. In timpul terapiei, pacientii cu bulimie vor primi informatii cu caracter stiintific care sa acopere urmatoarele aspecte: - greutatea corporala si reglarea acesteia - efectele fiziologice ale mancatului compulsiv, ale reactiei de voma autoinduse, ale utilizarii laxativelor si diureticelor - ineficienta reactiilor de voma, a utilizarii laxativelor si diureticelor ca mijloc de control al greutatii - efectele regimului de slabire Psihoterapia cognitiv-comportamentala in cazurile de anorexie nervoasa vizeaza in special intarirea motivatiei pentru schimbare a pacientilor si aplicarea unor metode de contracarare a efectelor infometarii.