Anorexia Ce este anorexia nervoasa? Elementele esenţiale ale anorexiei nervoase sunt acelea că persoana refuză să menţină un minimum de greutate corporală normală, este extrem de speriata de luatul în greutate şi prezintă o deteriorare importantă în perceperea conformaţiei sau dimensiunii corpului său. - Cu alte cuvinte, persoana îşi menţine o greutate corporală care este sub nivelul minim normal pentru varsta şi înălţimea sa. Când anorexia nervoasă apare la un copil sau adolescent, poate exista o incapacitate de a lua în greutate plusul sperat (adică, în timp ce creşte în înălţime ), în loc să piardă în greutate - Simptomele anorexiei nervoase -De regulă pierderea în greutate se realizează în primul rând prin reducerea cantităţii de alimente ingerate. Chiar dacă persoana începe prin excluderea din dieta sa a ceea ce ea percep a fi alimente cu valoare calorică mare, persoana termină foarte probabil cu o dietă extrem de restrictivă, limitată uneori numai la câteva alimente. Această frică intensă de a nu deveni obez nu este uşurată de regulă de pierderea în greutate. De fapt, preocuparea în legătură cu plusul ponderal creşte adesea chiar când greutatea reală continuă să scadă. Perceptia şi semnificaţia greutăţii şi conformaţiei corporale sunt distorsionate la aceste persoane. Unele se simt în întregime supraponderale. Altele realizează că sunt slabe, dar sunt încă preocupate de faptul că anumite părţi ale corpului lor, în special abdomenul, fesele şi coapsele sunt "prea grase". Presoanele anorexice pot utiliza o mare varietate de tehnici pentru a-şi evalua dimensiunea sau greutatea corpului, incluzând cântărirea excesiva, măsurarea obsesivă a părţilor corpului şi utilizarea persistentă a oglinzii pentru a controla zonele percepute "grase". Stima de sine a persoanelor cu anorexie nervoasă este extrem de dependentă de conformaţia şi greutatea corpului lor. Pierderea în greutate este văzută ca o realizare impresionantă şi un semn de autodisciplină, pe când luarea în greutate este percepută ca un eşec inacceptabil al autocontrolului. Deşi unele persoane cu această tulburare pot recunoaşte că sunt slabe, de regulă neagă implicaţiile medicale severe ale stării lor de denutriţie. -La femei amenoreea (lipsa ciclului menstrual ) este un indicator al disfuncţiei fiziologice în anorexia nervoasă. Amenoreea este de regulă o consecinţă a pierderii în greutate, dar, la un număr redus de femei. -Cauze si factori care contribuie la aparitia anorexiei -Anorexia nu are o cauza unica, ci este datorata unui amestec de factori sociali, psihologici si biologici. - Factorii psihologici in anorexie. Comportamentul anorexic provine din distorsiuni cognitive, respectiv felul in care persoana gandeste legat de propriul corp, mancare si mancat. Persoanele cu anorexie cred despre ele ca sunt grase si neatragatoare. Este vorba nu despre o problema de perceptie, ci despre felul in care persoana evalueaza perceptia despre sine. Persoanele care au anorexie au in acelasi timp o stima de sine scazuta si anumite trasaturi de personalitate care le predispun la tulburari ale comportamentului alimentar. In general anorexicele sunt obsesive, perfectioniste, au nevoie inalta de control. De multe ori anorexia coexista cu alte afectiuni, cum sunt depresia clinica, tulburarea de tip obsesiv- compulsiv, abuzul de substante, diverse tulburari de personalitate. - Diverse studii arata ca in anorexie pot exista tulburari ale memoriei si atentiei, care contribuie la evolutia anorexiei. Atentia este concentrata in mod special asupra corpului si conceptelor legate de corp. - Factorii sociali si de mediu in anorexie. Factorii sociali care contribuie la geneza anorexiei se refera in primul rand la promovarea idealului feminin de femeie slaba, mai ales prin mass-media. Prevalenta anorexiei este mult mai mare in randul manechinelor si dansatoarelor decat in restul populatiei. . Anorexia de activitate Anorexia de activitate este un tipar comportamental problematic in care descresterea drastica a cantitatii de mancare ingurgitate se asociaza cu din ce in ce mai mult exercitiu fizic, intr-un cerc vicios. Atunci cand apare anorexia de activitate persoana acorda mai mare valoare exercitiilor fizice decat mancarii. Atunci cand incepe sa manance mai putin persoana cu anorexie de activitate isi creste activitatea fizica. Anorexia de activitate se estimeaza ca apare la aproximativ 75% din persoanele care au anorerexie nervoasa.
Multi atleti au dat dovada de performante fizice in timp ce aveau anorexie de activitate. Cu toate acestea in cele mai multe cazuri apar complicatii ale anorexiei. Acesta este motivul pentru care anorexia de activitate necesita tratament inainte de a aparea o scadere a performantei fizice. Cele mai obisnuite simptome ale anorexiei de activitate sunt: - compulsii legate de greutatea corporala si dieta - face multe exercitii fizice - evita multe feluri de mancare si se auto-diagnosticheaza ca avand alergie la diverse mancaruri - probleme cronice gastrointestinale - stil de mancare vegetarian dezechilibrat - isi defineste valoarea propriei persoane functie de performanta fizica - mananca in secret - isi numara caloriile in mod obsesiv - rar satisfacut de performantele sale fizice - isi justifica comportamentul excesiv prin faptul ca apartine unei elite atletice speciale - activitatile sportive sunt folosite drept scuza pentru a nu manca - dorinta puternica de a face exercitiu fizic in ciuda restrictiilor medicale Tratamentul anorexiei este necesar pentru a combate complicatiile. Tratamentul poate salva viata persoanei care are anorexie de activitate. Familia trebuie sa se implice in cele mai multe situatii pentru a forta persoana care are anorexie de activitate sa fie tratata. Tratamentul anorexiei este prin psihoterapie si medicatie. Anorexia se asociaza cu multe riscuri medicale. Acestea includ micsorarea masei osoase, scaderea temperaturii corporale, activitate cardiaca haotica si palpitatii, anemie prin deficit de fier, fracturi multiple ca urmare a fragilitatii osoase, pierderea coordonarii, afectarea gandirii, stoparea cresterii la adolescenti, aparitia osteoporozei, iar in cazuri severe insuficienta hepatica si insuficienta renala cu evolutie spre moartea persoanei. Desi evolutia tulburarilor de comportament alimentar este similara la barbati si la femei, tulburarile de comportament alimentar apar de obicei mai tarziu la barbat decat la femeie. Exista o serie de factori de risc implicati in aparitia unei tulburari de comportament alimentar specifici barbatilor: supraponderalitatea in copilarie, implicarea in sporturi in care a fi slab este o cerinta, expectantele culturale uneori intalnite la barbatii de orientare homosexuala si profesii cum sunt cele de manechin sau actor. Atat la barbati cat si la femei curele de slabire sunt principalul factor declansator al tulburarii de comportament alimentar. In caz de anorexie barbatii au tendinta de a exagera cu exercitiile fizice. Apare o distorsiune a imaginii corporale, persoana ajungand la convingerea ca este grasa cand de fapt este foarte slab . In functie de gravitatea tulburarii de comportament alimentar aceasta poate fi tratata in psihoterapie individuala sau psihoterapie de grup. In unele cazuri este necesara spitalizarea, mai ales pentru ca atat in anorexie cat si in bulimie apar modificari ale proceselor metabolice care pot duce la urgente medicale ce se pot solda cu decesul. Tratamentul anorexiei nervoase Dupa stabilirea unei relatii psihoterapeutice adecvate psihoterapia tulburarilor de comportament alimentar se va centra pe mai multe aspecte. Unul din cele mai importante simptome in tulburarile de comportament alimentar este obsesia privitor la imaginea corporala. In acelasi timp acest aspect este si cel mai dificil de schimbat. Preocuparea persoanei pentru propria imagine corporala poate duce la contratransfer, care in consecinta trebuie monitorizat cu atentie. Uneori este necesar ca pacientul sa fie urmarit medical astfel incat sa ne asiguram ca are o nutritie adecvata. Adesea este necesar ca persoana cu tulburare de comportament alimentar sa fie hranita prin perfuzii, pentru ca refuza sa manance. Daca un exista un pericol imediat pentru viata pacientului psihoterapia individuala este un punct de plecare foarte bun. Pot fi aplicate interventii cognitiv-comportamentale centrate pe imaginea de sine si auto-evaluare. Pacientul trebuie sa invete cum sa recunoasca care este greutatea corporala adecvata. Materialele psiho-educationale pot fi utile in multe cazuri.. Adesea imaginea de sine negativa este creata datorita unor evenimente din anumite stadii de dezvoltare in perioada copilariei. Parintii joaca un rol important in dezvoltarea imaginii de sine a persoanei si ca urmare terapia familiala este adesea recomandata ca parte a psihoterapiei tulburarilor de comportament alimentar .