De- a lungul practicii noastre, ne intalnim cu o varietate de solicitari si situatii, dintre care unele se preteaza la abordari psihoterapeutice, altele nu. Iata o scurta trecere in revista a principalelor categorii de probleme care se adreseaza psihoterapiei:

persoane cu manifestari psihopatologice acute, recent aparute, consecinta unor situatii stresante: catastrofe naturale, victima a unui abuz violent, accident grav, decesul unei persoane apropiate, expatriere, pierdere serviciu, divort

persoane care parcurg o criza de dezvoltare (adolescenta, criza de la 30 de ani, menopauza, andropauza etc. ) sau impas existential (intrebari legate de: viata, moarte, libertate sens etc. )

persoane cu dificultati de integrare si relationare care se simt inadecvat in grup si au dificultati de comunicare cu celelalte persoane

persoane cu imagine de sine fragila, instabila, nesigure, cu nivel de anxietate ridicat

persoane cu tulburari nevrotice (depresive, anxioase, fobice, obsesiv-compulsive, etc. ) In cazul in care simptomatologia este severa, se poate combina psihoterapia cu medicamentele

persoane cu tulburari psihosomatice (astm psihogen, ulcer, hipertensiune arteriala, dermatite eczeme etc. ) ale caror manifestari fizice au o cauza psihica

persoane care sufera de boli organice cronice, eventual cu evolutie catre exitus (cancer, SIDA, leucemie, infirmitati organice, tetraplegie, scleroza in placi, diabet etc. ). Interventia psihoterapeutica este binevenita in sensul de terapie suportiva, de sustinere in confruntarea cu boala dar care nu poate conduce la vindecare

persoane cu tulburari de personalitate (paranoida, schizoida, disociala, de tip borderline, anxioasa, histrionica ) acestia adeseori sunt trimisi sau adusi la psihoterapie de diverse institutii (spital, scoala, procuratura etc. ) de familie. Datorita structurii lor psihice, prin interventie psihoterapeutica nu se pot obtine schimbari majore ci doar rezultate in directia constientizarii efectelor propriilor actiuni, a dobandirii controlului si integrarii sociale

pacientii psihotici (schizofrenie, tulburari delirante, tulburari ale dispozitiei afective etc. ) sunt considerati cazurile cele mai grave de tulburare mentala. In timpul episoadelor psihotice este recomandat si eficient doar tratamentul medicamentos, in functie de tipul de tulburare. Psihoterapia poate fi folosita doar in fazele de remisiune, in completarea tratamentului psihiatric, asociata cu farmacoterapia (medicatie de intretinere ) si terapia ocupationala. Efectul psihoterapiei se refera la pastrarea sau recuperarea unor functii deteriorate, la reinsertie sociala fara vindecarea propriu-zisa a tulburarii

persoane dependente de substante psihoactive (droguri, alcool etc. ) cu dependente comportamentale (jocuri noroc, internet )

persoane cu tulburari sexuale care se pot inscrie in mai multe categorii distincte: disfunctii sexuale (tulburari de erectie, dorinta sexuala diminuata, vaginism, ejaculare precoce, anorgasmie etc. )parafilii (exhibitionism, fetisism, pedofilie, sadomasochism, voyeurism etc. ), tulburari de identitate sexuala, tulburari de orientare sexuala. Disfunctiile sexuale se trateaza in cuplu (parteneri stabili necasatoriti sau cuplu marital ) pentru celelalte categorii de tulburari sexuale eficienta psihoterapiei depinde de mai multi factori, dintre care cei mai importanti sunt: motivatia de schimbare a clientului si profunzimea demersului terapeutic

persoanele cu retard mental nu pot beneficia de psihoterapie deoarece nivelul intelectual nu le permite intelegerea si asimilarea propunerilor terapeutice dar se pot utiliza tehnici comportamentale pentru formarea de deprinderi de autoservire si abilitati ocupationale

persoane cu tulburari mentale organice (dementa, tulburari datorate leziunii, disfunctiilor cerebrale sau bolilor somatice ), in acest caz interventia psihoterapeutica are efect limitat sau nul dar poate fi un ajutor benefic pentru apartinatori

persoane cu probleme in cuplu sau in cadrul familiei, perturbarea functionarii unuia dintre membrii familiei nu este altceva decat expresia functionarii distorsionate a intregii familii

persoanele care solicita ajutor pentru copii cu diferite probleme, tulburari de invatare: disgrafia (nu se pot exprima in scris, atat in forma cat si in continut )  dislexia (tulburarea cititului ) etc.  tulburari de comunicare (balbism etc. ) ticuri, tulburari de eliminare: enurezis (pierderi de urina ) si encoprezis (eliminarea scaunului in afara de toaleta ) tulburari de comportament, deficit de atentie

persoane sanatoase, normale din punct de vedere psihic care se adreseaza serviciilor psihoterapeutice pentru dezvoltare personala, de autocunoastere si de optimizare a propriilor capacitati, de cultivare a creativitatii, evolutie in plan spiritual etc.

BIBLIOGRAFIE: Psihoterapie - notiuni introductive - ANGELA IONESCU