Somnul joacă un rol esenţial în dezvoltarea organismului uman (şi nu numai ) şi în menţinerea în parametri optimi a acestuia. În timpul somnului, majoritatea sistemelor (imun, nervos, osos, muscular ) funcţionează în mod anabolic, proces metabolic ce stă la baza "construcţiei" ţesuturilor şi organelor. Tot în timpul somnului se refac nivelurile unor substanţe chimice care stau la baza funcţionării cerebrale optime.
Ce este insomnia
Insomnia este numai una dintre multiplele tulburări de somn care ne afectează specia: hipersomnia, apneea de somn, somnambulismul, tulburarea de comportament REM, tulburările de ritm circadian. Aproximativ 30% din populaţie suferă de perturbări ale somnului şi circa 10% prezintă simptome diurne de incapacitare datorită acestora.
Insomnia este dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit în cazul în care individul are condiţii propice. Printre cele mai frecvente simptome se numără: oboseală, energie scăzută, dificultăţi de concentrare, perturbări ale dispoziţiei afective, diminuare a performanţei profesionale sau şcolare etc.
Clasificare:
În funcţie de durată, insomniile se clasifică în:
- Insomnii acute - de scurtă durată, acestea apar pe fundamentul unor circumstanţe de viaţă (inaintea unui examen, după aflarea unor veşti proaste etc. ) . Aceste insomnii sunt relativ comune şi în majoritatea cazurilor ele se remit de la sine, fără a apela la vreun tratament.

- Insomnii cronice - perturbări ale somnului care apar cu o frecvenţă de cel puţin trei ori pe săptămână, pe o durată mai mare de o lună. Printre cauze se numără obiceiuri nesănătoase dinainte de somn, munca în schimburi, diverse condiţii medicale şi anumite medicamente. Insomnia cronică poate apărea atât ca o problemă de sine stătătoare cât şi în comorbiditate cu alte tulburări clinice.

În insomnie, pacientul are dificultăţi de adormire, de menţinere a somnului sau se trezeşte prea devreme dimineaţa. Tratamentul insomniei poate include componente comportamentale, psihologice, medicamentoase sau o combinaţie a acestora şi se desfăşoară după un plan elaborat pe baza particularităţilor tulburării individului.
Cauze ale insomniei
Posibile cauze medicale:
- Alergii ale mucoasei nazale sau sinusurilor
- Probleme gastrointestinale (boala de reflux gastroesofagian, etc. )
- Probleme endocrine (hipertiroidie )
- Artrită reumatoidă
- Astm
- Tulburări neurologice (Parkinson )
- Durere cronică, durere lombară
- medicaţii împotriva răcelii, alergiilor, hipertensiunii şi bolilor de inimă, tulburărilor tiroidiene, anticoncepţionale, antidepresive, antiastmatice
Sindromul picioarelor neliniştite - o condiţie neurologică în cadrul căreia pacientul simte nevoia imperativă de a-şi mişca piciorul pentru a evita un disconfort difuz de la nivelul gambelor, în special - poate duce de asemenea la insomnie. Sindromul este prezent la aproximativ 10% din populaţie şi generează în majoritatea cazurilor insomnie de adormire (dificultăţi de a adormi ) şi de menţinere a somnului.
Apneea de somn este o tulburare de somn asociată cu insomnia - în timpul somnului, căile respiratorii devin parţial sau total obstrucţionate, generând sincope respiratorii care au ca efect diminuarea cantităţii de oxigen care ajunge la creier, pacientul putându-se trezi din somn pentru scurt timp dar de mai multe ori pe noapte.
Insomnia şi depresia
Depresia poate cauza insomnie prin multiple mecanisme (cognitive, afective, neurofiziologice, hormonale ) iar unele studii indică faptul că insomnia poate cauza (sau adânci ), la rându-i, depresia prin intermediul unor mecanisme similare. Tulburările de somn sunt sunt deseori seimptome de depresie iar riscul unui pacient cu depresie majoră de a dezvolta insomnie severă este foarte ridicat.
Insomnia şi anxietatea
O parte insemnată a populaţiei adulte întâmpină la un moment dat dificultăţi de somn datorate îngrijorărilor şi tensiunii iar în cazul unora această interferenţă se constituie într-un pattern conducând la instalarea şi menţinerea insomniei cronice. Simptomele anxietăţii ce pot duce la instalarea insomniei includ:
- Tensiune nervoasă/musculară
- Ruminaţii în legătură cu evenimente trecute sau viitoare
- Sentimentul de a fi copleşit de responsabilităţi
- O stare generală de suprastimulare, supraactivare
Liniştea şi inactivitatea din timpul nopţii favorizează activarea unor gânduri stresante şi temeri ce îl împiedică pe individ să adoarmă. Când aceste episoade capătă o recurenţă, pacientul poate integra în temele de îngrijorare şi perspectiva nesomnului, devenind şi mai agitat la culcare.

Insomnia şi stilul de viaţă
Un stil de viaţă nesănătos poate genera prin el însuşi insomnie sau o poate adânci atunci când aceasta este generată de probleme.
Exemple de comportamente şi obiceiuri nesănătoase ce pot cauza insomnie:
- lucrezi seara în faţa unui monitor, vizionezi filme sau scene de acţiune, de groază. Uneori, simpla expunere la lumină albastră (per se sau conţinută de lumina albă ) stimulează rodopsina care inhibă secreţia melatoninei (hormonul somnului ) .
- Tragi câte un pui de somn în timpul zilei. Pe unii îi ajută, însă în cazul altora generează dificultăţi de adormire seara.
- Uneori dormi până târziu în încercarea de a recupera somnul pierdut. Astfel, ceasul biologic se poate deregla, făcând astfel ca seara adormirea să întârzie sau să nu se producă.
- Lucrezi în schimburi.
În unele cazuri, insomnia poate debuta printr-un episod acut şi transforma apoi în tulburare cronică. De exemplu, un individ este ţinut treaz o noapte-două de aflarea unor veşti proaste. consecutiv, adoptă unele comportamente nesănătoase: se ridică din pat în mijlocul nopţii şi munceşte sau consumă alcool înainte de culcare pentru a compensa. Îşi perpetuează astfel insomnia, aceasta dobândind astfel potenţial de cronicizare. După un timp, individul asociază perioadei de culcare gânduri anxiogene de genul "nu voi mai adormi niciodată", acestea întărindu-se cu fiecare episod de somn perturbat.
Insomnia şi alimentaţia
Anumite substanţe şi obiceiuri alimentare pot contribui la instalarea şi menţinerea insomniei:
Alcoolul este un sedativ. Poate ajuta la instalarea mai rapidă a somnului prin acţiunea asupra sistemului GABA dar de asemenea îl poate întrerupe prematur.
Cofeina este un stimulant. Consumată în moderaţie, în general nu are efecte negative asupra somnului. Consumată excesiv, însă, poate provoca insomnie prin blocarea acţiunii adenozinei (metabolit al ATP-ului ), substanţă care se acumulează pe parcursul stării de veghe şi care generează somnolenţă. Cofeina persistă în organism până la 8 ore.
Nicotina este, de asemenea, un stimulant, putând avea efecte similare asupra somnului. În timpul fazelor de somn N-REM, nivelul acetilcolinei - substanţă cu rol cerebral excitator - este scăzut pentru ca organismul să poată rămâne adormit. Nicotina, fiind un agonist al acetilcolinei, poate compromite temporar acest mecanism.
Mesele copioase dinainte de culcare, prin disconfortul generat, împiedică relaxarea şi, în consecinţă, instalarea somnului.
Insomnia şi creierul
Uneori insomnia este cauzată de acţiunea anumitor neurotransmiţători implicaţi în starea de veghe şi respectiv de somn. La nivel cerebral sunt posibile numeroase interacţiuni chimice cu implicaţii negative asupra somnului, motiv pentru care unii indivizi sunt predispuşi biologic la insomnie.
Simptome ale insomniei
Este important să distingem între insomnia pasageră şi cea patologică. Persoanele care necesită tratament pentru insomnie presintă următoarele simptome:
- Dificultăţi de adormire
- Dificultăţi de menţinere a somnului (treziri în timpul nopţii şi dificultăţi de readormire )
- Trezire prematură dimineaţa (insomnie de trezire )
- Somn neodihnitor
- Oboseală sau energie scăzută
- Tulburări cognitive (ex. dificultăţi de concentrare )
- Tulburări de dispoziţie afectivă, iritabilitate
- Impulsivitate, agresivitate
- Dificultăţi profesionale sau şcolare (diminuarea randamentului, altercaţii
- Dificultăţi în relaţii personale (cuplu, familie, prieteni )
TRATAMENT
Terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie sau CBT-I te poate ajuta să scapi de această tulburare prin intermediul unor abordări specifice, având pe termen lung o rată de succes superioară oricărui tratament medicamentos.
În pofida eficienţei dovedite a terapiei cognitiv-comportamentale pentru insomnie (CBT-I ), tratamentul este destul de limitat ca disponibilitate datorită numărului restrâns de practicieni pregătiţi.
Principalele direcţii de intervenţie CBT-I sunt:
- Igiena somnului - evidenţierea şi limitarea sau eliminarea condiţiilor care împiedică instalarea somnului
- Controlul stimulilor - ruperea asocierii dintre starea de veghe şi statul în pat prin identificarea şi eliminarea obiceiurilor şi activităţilor care perpetuează insomnia.
- Terapia eficienţei somnului - creşterea eficienţei somnului (raportul dintre timpul de somn efectiv şi timpul petrecut în pat ) la peste 95%.
- Prevenţia recăderilor - destructurarea convingerilor negative vis-a-vis de somn care menţin insomnia şi asimilarea modalităţilor specifice de restructurare cognitivă