Tulburarea de mancat compulsiv

Tulburarea de mancat compulsiv afecteaza pana la 4% din populatie, si este des intalnita la persoanele cu probleme de greutate corporala.
Aproximativ 30% dintre persoanele cu obezitate, sufera si de tulburarea de mancat compulsiv, fapt ce ingreuneaza semnificativ procesul de scadere in greutate.


Printre simptomele tulburarii de mancat compulsiv se numara:


* Episoade de mancat compulsiv, in care persoana consuma cantitati mari de alimente avand senzatia lipsei de control asupra a cat sau / si ce mananca.
* Mancat rapid
* Mancat singur, sau "pe ascuns"
* Diete restrictive sau alimentatie restrictionata intre episoadele de mancat compulsiv
* Mancat in absenta senzatiei fiziologice de foame, ca metoda de auto-reglare emotionala
* Stima de sine scazuta si ganduri auto-critice legate de sine si de propriul comportament alimentar
* Sentimente de rusine, dezgust si vinovatie legate de propriul comportament alimentar
* Preocupare crescuta legata de alimentatie si de forma si greutatea corporala


Diagnosticul de tulburare de mancat compulsiv se stabileste in urma unei evaluari a comportamentului alimentar, a starii emotionale si a credintelor privind alimentatia, forma si greutatea corporala.


Tratamentul include psihoterapie cognitiv-comportamentala si consiliere nutritionala. Tehnicile descrise mai jos nu pot inlocui tratamentul specializat.


Inainte de a folosi tehnicile descrise mai jos este necesar:


- sa aveti o alimentatie regulata, incluzand 3 mese si 2 gustari zilnic, care sa acopere nevoile dumneavoastra nutritionale si calorice; adresati-va unui medic nutritionist specializat in tulburari de comportament alimentar pentru a stabili un regim adecvat organismului dumneavoastra


- sa introduceti in alimentatia zilnica alimente pe care le considerati "interzise", si care, de multe ori, sunt consumate in timpul episoadelor de mancat compulsiv. Persoanele care sufera de tulburarea de mancat compulsiv au, de obicei, reguli stricte, rigide, privind "alimentele bune" si "alimentele rele", aplicand restrictii ne-realiste in regimul alimentar.

Aceasta departajare a alimentelor precum si restrictionarea pe parcursul "dietelor" creste riscul de a avea episoade de mancat compulsiv.
Normalizarea regimului alimentar si consumarea alimentelor din toate grupele este prima masura pe care o puteti lua pentru a scadea frecventa episoadelor de mancat compulsiv.


Iata cateva metode care pot ajuta persoanele cu aceasta tulburare sa gestioneze mai eficient momentele de criza (episoadele de mancat compulsiv ) .


I. Amanarea


Incercati sa amanati cu 5 minute cumpararea sau consumarea alimentelor in momentul in care simtiti ca urmeaza un episod de mancat compulsiv. Dupa 5 minute, daca ati reusit, incercati sa stabiliti inca o amanare de 5 minute. Continuati cat de mult puteti. Incercati, in fiecare zi, sa mariti durata de timp in care amanati episodul de mancat compulsiv. Cu cat amanati mai mult, cu atat va v-a fi mai usor sa gestionati impulsul. Este important insa sa va asigurati ca foamea pe care o resimtiti nu este de natura fiziologica; daca ultima masa a fost cu mai mult de 3 ore in urma, incercati sa luati macar o gustare - altfel, este posibil ca senzatia de foame sa fie determinata fiziologic.


II. Distragerea atentiei


Distragerea atentiei se poate realiza impreuna cu amanarea. Faceti o lista cu 2-3 activitati care sa va distraga atentia sau sa va impiedice sa aveti un episod de mancat compulsiv in timpul propus pentru amanare.


Ex: fac un dus, dau un telefon unei prietene, fac curat in geanta, scriu programul de activitati pentru a doua zi, joc sah pe calculator, etc
Este important sa alegeti activitati care sa necesite concentrarea atentiei, nu activitati pasive (privit la televizor )


O activitate foarte utila este analizarea situatiei: incercati sa scrieti pe o foaie de hartie daca au existat evenimente care sa determine emotii intense (ex. m-am certat cu seful ), care sunt gandurile pe care le aveti in momentul respectiv si sa identificati gandurile automate negative (exemple: "deja am mancat azi o prajitura si mi-am intrerupt dieta, asa ca ce mai conteaza daca mananc in continuare; de maine tin iar dieta", sau "oricum nu ma pot stapani, ma lupt degeaba", "sunt incapabila sa ma abtin, nu am vointa", etc ) ; aceste ganduri, irationale si auto-critice determina emotii negative, care determina alimentarea compulsiva. In cazul in care observati aparitia unor astfel de ganduri, incercati sa gasiti ganduri alternative mai sanatoase - exemple: "faptul ca am mancat o prajitura nu e o tragedie; daca voi reusi acum sa depasesc acest episod, maine voi fi mandra de mine! In plus, am nevoie de un regim alimentar sanatos, nu de o dieta" sau "Nu ma pot astepta sa reusesc din prima, insa asta nu inseamna ca nu voi reusi niciodata sau ca lupta mea e in zadar; este ca mersul pe bicicleta: cu cat exersez mai mult, cu atat voi reusi mai bine sa gestionez aceste momente!"


III. Controlul stimulilor


Cateva metode prin care puteti controla stimulii sunt:


- sa aveti la dvs o suma de bani limitata, pre-stabilita, astfel incat sa nu aveti posibilitatea de a cumpara alimente pentru episodul de mancat compulsiv (puteti cere ajutorul cuiva de incredere, pentru inceput )
- sa stabiliti o regula privind magazinul de la care veti cumpara, de acum incolo, mancarea pentru episoadele de mancat compulsiv, astfel incat timpul necesar pentru a ajunge la acest magazin sa fie de minim 15 minute. Pe drum, incercati sa amanati cat mai mult cumpararea alimentelor
- daca ati cumparat alimentele, aruncati-le la cosul de gunoi inainte de a ajunge acasa
- nu tineti in frigider sau in casa alimente despre care stiti ca le consumati, de regula, in timpul episoadelor de mancat compulsiv
- faceti cumparaturi intotdeauna dupa ce ati mancat
- planificati-va alimentatia, cu ajutorul unui medic nutritionsit specializat in tulburari de comportament alimentar; stabiliti cu o zi inainte ce alimente veti consuma a doua zi, si mergeti la cumparaturi cu lista

Tratamentul tulburarii de mancat compulsiv este complex si trebuie personalizat in functie de nevoile fiecarei persoane in parte.