Impactul psihologic pe care îl au informațiile despre războiul din apropierea granițelor țării noastre este unul de importanță majoră stârnind în rândul populației din România diferite stări de îngrijorare, anxietate și panică, acestea fiind în strânsă legătură cu urmărirea diferitelor știri cu imagini și videoclipuri cu scene din război și cu intrarea în contact cu refugiații ucraineni care fug din calea războiului. Vizionarea acestor știri duce inevitabil la manifestarea unei stări de îngrijorare cu privire la modul în care războiul aflat în proximitatea țării noastre ar putea afecta securitatea națională, economia, businessurile și locurile de muncă. 

Conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a venit după o perioadă lungă de pandemie, care a consumat din resursele psihologice ale populației, aceasta neavând suficient timp la dispoziție pentru a-și procesa din unele trăiri și emoții remanente. Efectele unei stări de anxietate prelungite pot fi resimțite atât la nivel psihic, emoțional, cât și la nivel comportamental și cognitiv, crescând riscul de dezvoltare a unor afecțiuni fizice date în primul rând prin scăderea imunității organismului. 

Cadrele medicale au avut o responsabilitate deosebită în controlul pandemiei contribuind la diagnosticul, tratarea și monitorizarea pacienților infectați cu noul coronavirus (Covid-19 ), unii dintre ei fiind implicați și în campanii de vaccinare a populației. Acești medici au avut numeroase solicitări venite din partea pacienților diagnosticați cu Covid-19 iar după ridicarea restricțiilor și declanșarea războiului au intrat în contact cu diferiți pacienți care au prezentat manifestări cognitive și somatice de anxietate, acest lucru putându-i suprasolicita și afecta psihologic.

Știrile despre războiul din Ucraina și consecințele sale în legătură cu numărul de vieți pierdute, familii destrămate, oameni care-și părăsesc/pierd locuințele, cuplurile care se despart, animalele abandonate, pot fi cutremurătoare și pot afecta psihologic. Vizionarea acestor știri poate declanșa în rândul populației din România stări de anxietate, panică, stres sau incertitudine și îi poate face să se îngrijoreze cu privire la modul în care războiul aflat în proximitatea țării noastre s-ar putea extinde și ar putea afecta traiul din viața de zi cu zi. 

Ideea de război implică numeroase experiențe traumatice care se referă la rănirea fizică, amenințarea cu moartea și asistarea la amenințarea vieții celorlalți având un impact emoțional important într-o măsură diferită de la o persoană la alta. Cele mai afectate persoane sunt cele care au o gândire predominant negativă, stări depresive, predispoziție anxioasă, tulburare de stres posttraumatic sau care au în istoricul lor diferite experiențe traumatice. 

Cele mai întâlnite frici declanșate de război în rândul populației sunt următoarele: frica de a nu avea posibilități financiare, frica de boală, frica de moarte, frica de a nu pierde oameni/locuri dragi, frica de a începe o viață nouă într-un alt loc, frica de a pierde controlul asupra vieții, senzația de neajutorare și de neputință. 

Conflictul armat dintre Rusia și Ucraina se pare că încă nu se încheie iar starea de anxietate și panică s-a instalat printre cetățenii români. Aceștia sunt speriați de începerea unui posibil război și în țara noastră și se gândesc la tot ce este mai rău. În orașele mari, în luna martie a anului 2022 românii au făcut cozi la Serviciul de Pașapoarte pentru a solicita eliberarea de pașapoarte ca să poată pleca din țară în caz de război. 

Starea de război din țara vecină și-a pus amprenta asupra populației și tot mai mulți români au "împrumutat" o stare de neliniște cauzată de declanșarea unui posibil război în țara noastră. Subiectul războiului este tot mai discutat și mediatizat; mulți dintre români și-au făcut tot felul de filme și scenarii în mintea lor iar unii chiar și-au pregătit plecarea din țară la rude, prieteni sau cunoștințe ca măsură de siguranță. 

Dicționarul de psihologie Larousse (1998, p. 32 ) definește anxietatea ca "o stare afectivă caracterizată printr-un sentiment de insecuritate, de tulburare, difuz". Adesea folosit ca sinonim al angoasei, termenul anxietate se diferenţiază de cel dintâi prin absenţa modificărilor fiziologice (senzaţie de sufocare, transpiraţie, accelerarea pulsului ), care nu lipsesc niciodată în cazul angoasei. Numeroase şcoli încearcă să explice geneza anxietăţii prin prisma poziţiilor lor doctrinale. Pentru teoreticienii învăţării această stare ar fi o reacţie de teamă condiţionată, o tendinţă dobândită. Pentru psihanalişti, dimpotrivă, anxietatea s-ar explica prin frustrările libidoului şi interdicţiile dictate de Supraeu; anxietatea ar fi semnalul de pericol adresat Eului - adică personalităţii conştiente - care, astfel prevenit, poate reacţiona prin măsuri adecvate sau mobilizându-şi mecanismele de apărare. 

Dicționarul de psihologie Roland Doron și Francoise Parot (2006, p. 75-76 ) definește anxietatea ca fiind "o emoție generată de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevăzut și controlat". Se transformă în frică în fața unui pericol bine identificat; este însoțită de modificări fiziologice și hormonale caracteristice stărilor de activare ridicată și este adesea asociată comportamentului de conservare - retragere sau a conduitelor de evitare. 

Alte puncte de vedere cu privire la anxietate, se centrează asupra stării de nelinişte resimţită de persoana anxioasă, însoţită de preocupări cognitive cu privire la un eventual pericol. Astfel, în Dicţionarul de psihiatrie şi de psihopatologie clinică (1998, p. 65-66 ), coordonat de J. Postel, anxietatea este definitã ca o,,stare de nelinişte în care predomină percepţia unei situaţii care, deşi în general nedeterminată, s-ar putea dovedi dezagreabilă, ba chiar periculoasă". Este vorba despre o accepţiune cu tentă psihiatrică. Pentru acelaşi autor, anxietatea poate fi înţeleasă, în sens general, ca o stare emoţională caracterizată prin tensiune psihică şi prin stări de frică puternică, slab diferenţiată şi, adesea, cronică. Se utilizează acelaşi termen şi pentru a se denumi predispoziţia unei persoane de a trăi stări anxioase. 

Bibliografie 

Doron R., Parot F., Dicționarul de psihologie, Editura Humanitas, București, 2006.

Larousse, Marele dicționar al Psihologiei, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. 

Postel J., Dicționar de psihiatrie și de psihopatologie clinică, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998.