Pentru că habar nu ai ce se întâmplă dar eşti nefericit, în ciuda faptului că ai de toate… şi casă… şi bani… şi carieră… şi partener pe care juri că-l iubeşti şi el e topit după tine …şi copii geniali… şi cu toate astea cauţi ceva… şi nu ştii ce!

Pentru că nu ai toate cele enumerate mai sus şi te întrebi de ce nu le ai… că doar eşti deştept şi descurcăreţ şi implicat şi generos şi devreme acasă… şi oare cum superficialii tăi de foşti colegi au "de toate" şi tu nu…

Pentru că habar nu ai de ce, dar partenerul tău pe care îl iubeşti de nu mai poţi, parcă nu te valorizezază cum ai vrea, parcă nu-ţi dă ce aştepţi, parcă nu face ce vrei tu, parcă nu-ţi acordă atenţia care-ţi trebuie… plus că nici nu vede viitorul la fel ca tine şi nici nu mai e ce a fost la început… ca să nu mai vorbim de viaţa sexuală … că abia dacă îţi mai aminteşti cum se face…

Pentru că ai făcut copii din dragoste… sau nu… cu omul pe care l-ai simţit cel mai potrivit pentru asta… sau nu… şi acum constaţi că nu te-a învăţat nimeni să fii părinte… că habar nu ai cum să gestionezi situaţiile în care te pune copilul tău frumos şi deştept şi te simţi depăşit, furios şi îţi vine să fugi în lume şi să laşi totul baltă!

Pentru că părinţii pe care îi iubeşti şi îi respecţi, atât cât poţi tu, nu înţeleg că eşti adult şi că poţi lua decizii bune sau proaste dar ale tale şi că nu ştii cum să le spui să nu se mai amestece în viaţă ta şi să nu te mai critice continuu pentru orice!

Pentru că nu mai râzi, nu te mai bucuri, nu mai ai chef de nimeni şi nimic şi te întrebi de ce…?

Pentru că prietenii pe care toată viaţă i-ai iubit şi cu care ai scris istorie prin nişte cluburi şi prin nişte staţiuni de vară, te obosesc şi te plictisesc şi nu-i înţelegi şi invoci stresul şi epuizarea cel mai des când te sună să va vedeţi!

Şi pentru multe altele care nu-ţi sunt clare şi care îţi bântuie gândurile într-un mod obsedant şi nu-ţi lasă somnul lin și adânc aşa cum îl aveai mai în tinereţe … adică acum vreo câţiva ani… dar care par atât de departe!

Cu alte cuvinte pentru că nu-ţi e bine! Dar ghici ce…?

Poate să-ţi fie bine dacă te hotărăşti să mergi la psihoterapeut!

Nu pentru că el are soluţii şi pastile salvatoare ci pentru că dacă vei alege să-l laşi să te însoţească, împreună veţi găsi calea vindecătoare spre fericire şi echilibru!