Alcool, sigurătate și alți demoni

      Ai o agitație în tine pe care nu știi cum să o „apuci", nu știi cum să o integrezi...Te gândeșți că ai bea ceva, îți pui un pahar, dar pare că se duce atât de repede și atunci îți pui încă unul. Devii amuzant, parcă îți place și ție de tine, ceea ce este semn bun, motiv pentru care îți mai pui un pahar. Și uite așa, mâine constați că ai ajuns să bei singur pentru a umple un gol. Care gol? Poate acela format din cauza faptului că simți ca ai eșuat pe mai multe planuri, că nu ești suficient de bun, că nu ai un job care să îți aducă satisfacție sau poate pentru că nu ai un partener de cuplu stabil, că până acum nimeni nu a considerat că meriți să rămână lângă tine…poate golul acela aparut în momentul în care te-ai simțit mințit și devalorizat de mai multe persoane. Sau poate că vrei să umpli golul lăsat de lipsa de atenție și de apreciere din partea părinților tăi, care își vedeau de viața lor încercând să se obișnuiască cu prezența ta, cu prezența unui copil venit întâmplător sau făcut că „așa se face, e vârsta", „vai, ce cuplu frumos, v-ar sta bine cu un copil", „noi când o să avem un nepot?".

      Fără să îți dai seama ajungi în momentul în care poți să îți mai torni încă un pahar, nici tu nu mai știi al câtelea. Simți că te-ai amețit, te-ai anesteziat, ce bine! Nu mai simiți golul, nu mai simți singurătatea, frustrarea, nu mai simți că nu eșți suficient de bun ca cineva să aleagă să își facă amintiri cu tine, să îți vadă zâmbetul tot mai des, să te accepte și în zilele tale proaste, când ești morocănos și nu îți stă bine părul, în zilele în care nu ai prea multă încredere în tine, când te îndoiești de tine.

      Și-ți mai pui un pahar, sau îți mai aprinzi o țigară, sau mai tragi o „linie", sau iei o pastilă, sau mănânci până uiți de tine, sau faci sex cu oricine este disponibil pentru o noapte de distracție, care să te amorțească…Din păcate nu realizezi, sau nu vrei să realizezi, că nici cel mai tare drog din lume nu te poate salva de tine însuți. Te poți duce să faci cumpărături, să îți iei cele mai frumoase haine, cele mai în vogă, să îți duci cardul de credit în faliment….tot o dependență este și asta, tot acolo vei ajunge, și te învârți în cercul vicios precum șoricelul alb care nu știe ce l-a lovit. Ajungi în momentul în care realizezi că ceva nu este în regulă cu tine, că vrei să ieși din asta, dar te întrebi, poate inconștient, cu ce vei umple acel gol? Ai nevoie de un scop, de o motivație, ai nevoie să îți dai valoare, să recuperezi ce ți s-a luat încă înainte de a fi conștient de asta: iubirea de sine, conștiința de sine, stima pe care ti-o acorzi!

Doina Badea, psihoterapeut