O TERAPIE NEOBISNUITA - metode si tehnici psihoterapeutice specifice lui Milton Erickson
Inapoi Autor: Olivia Stupar
"Exista lucruri pe care le stii, dar nu stii ca le stii. Cand vei stii ceea ce nu stii ca stii, te vei schimba" (Milton Erickson ) .
Acest material ce poate constitui o resursa foarte valoroasa atat pentru psihoterapeuti, cat si pentru cei mai putini familiarizati cu acest domeniu, reda cateva dintre modalitatile fascinante prin care Milton Erikson practica psihoterapia. O sa includ idei despre cum am inteles eu ceea ce facea el, dar consider ca mult mai valoros este sa inserez povestirile spuse de el, exemplele folosite, deoarece fiecare in parte este o sursa insestimabila, iar fiecare dintre ele poate avea un ecou diferit pentru fiecare dintre noi.
Una din caracteristice practicii lui Erickson este faptul ca el refuza orice fel de teoretizare, afirmand raspicat ca terapia care se potriveste clientului X nu se va potrivi clientului Y. Marsa extraordinar de mult pe ideea ca fiecare individ este unic si terapeutul sa foloseasca tot ceea ce aduce clientul sau in terapie.De asemenea, el facea o distinctie clara intre constient si inconstient (dar intr-o maniera diferita de abordarea lui Freud )
"Când predau psihoterapie, eu pun accentul pe o stare de cunoaştere conştientă şi pe o stare de cunoaştere inconştienta. De dragul convenienţei, vorbesc despre conştient şi inconştient.
Conştientul reprezintă starea voastră de cunoaştere imediată. În mod conştient, voi realizaţi existenţa scaunului cu rotile, covoraşul de pe podea, pe ceilalţi, prezenţi aici, becurile, rafturile de cărţi, florile de cactus care înfloresc noaptea, pozele de pe pereţi, pe Contele Dracula agăţat pe peretele din spatele vostru. ("Contele Dracula " este confecţionat din lemn şi atârnă pe unul din pereţi ) . Cu alte cuvinte, vă împărţiţi atenţia între ceea ce spun eu şi tot ce vă înconjoară.
Mintea inconştientă cuprinde toate lucrurile pe care le-aţi învăţat de-alungul vieţii, dintre care multe aţi uitat complet, dar care vă servesc atunci când acţionaţi automat. O mare parte a comportamentului vostru se bazează pe o funcţionare automată a acestor amintiri uitate. De exemplu, o să mă iau de tine. (Erickson zâmbneşte adresându-i-se lui Christine, un medic din California, care are un puternic accent german ) Ştii cum faci ca să mergi? Ca să te ridici în picioare? Poţi, te rog, să-mi spui cum faci să te ridici în picioare?"............................................
Eu a trebuit să învăţ să mă ridic în picioare, de două ori - o dată când eram copil şi o dată când aveam 18 ani. La 17 ani eram total paralizat. Aveam o surioară care mergea de-a buşilea de colo-colo şi mă uitam să văd cum se ridică în picioare. Şi, de la surioara mea, cu 17 ani mai mică decât mine, am învăţat cum să mă ridic în picioare..............................................................................................................................................
(Erickson vorbeşte privind către podea ) Bun. În psihoterapie îl înveţi pe pacient să folosească o grămadă de lucruri pe care deja le ştie, pe care le-a învăţaat acum mult timp şi de care nu-şi aduce aminte că le-a învăţat.............. ("Teaching seminar with Milton Erickson", Phoenix, 1979 )
In ceea ce priveste felul in explica Milton Erikson formarea problemelor, imi este extrem de greu sa prezint o teorie. Poate pentru ca nu exista una...Asta pentru ca abordarea fiecaruia dintre clientii sai era unica. Ma pot gandi doar la un singur lucru...undeva el afirma ca, la un moment dat, pe parcursul vietii, in inconstient se formeaza anumite asocieri care pot avea consecinte neplacute, in acest caz rolul terapeutului fiind acela de a rupe aceste asocieri si de a crea altele noi.
Pentru a exemplifica asta, prezint exemplul lui Rick, un baiat de 17 ani nascut din parinti libanezi, pe care mama sa il aduce la cabinetul lui Erickson spunand ca acesta se balbaie.
Dupa ce asculta povestea de viata a familiei sale, ii da lui Rick sarcina de a scrie alfabetul, literele de la 1 la 10 si o compunere. Asa arata rezolvarea sarcinii sale :
« Tema lui Rick
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
z y x w v u t s r q p o n m l k j i h g f e d c b a
Istorai vieţii
Crde că eset un atl motiv pentru care mă bâlbiâ, pe care un l-am discutta încă. Eu crde, totuşi, că motivlu este dora unul minro. Şi totuiş, dumneavoastră aţi putae crede că acest motvi un a contribuit delco la bălbăiaal mea.
În copilărie, paăn în claas a patar vedeam foarte grue. Chiar şi muca, gerutatae mea ăcru şi coboaăr. Mă îngrşa ecez sau douăzeic de kilograme, apio ţni cură de slăbire şi piedr din greutate. Chiar şi acmu, am hotărtâ să ţin regim. Am obseravt că atunci câdn sutn nervos greutatea mae (creşte ) (creşate ) creşate fiindcă atunic eu ..."
Iata ce i-a spus Erickson lui Rick:
"Rick, te-am ascultat. Sunt foarte nedumerit cu privire la zgomotele pe care le faci atunci cănd vorbeşti. Te voi mai vedea de căteva ori pentru că să încep să pricep ce nu merge". După ce l-am văzut, în total 14 ore, i-am zis "Rick, te-am ascultat atent. Ţi s-a spus încă de când aveai un an că te bâlbâi. Ai tot auzit asta de la psihanalişti, psihiatri, medici, în general, de la profesorii tăi, logopezi, psihologi şi oricine altcineva". Am zis "Rick, te-am ascultat cu atenţie. Eu nu cred că tu te bâlbâi. »
Explicatia pentru aparitia problemei in aceasta situatie este una particulara, care probabil nu se mai poate aplica nici unui alt pacient.In urma discutiei cu mama sa a aflat multe despre regulile impuse de cultura libaneza precum si faptul ca ar fi fost de dorit ca Rick sa fie primul nascut, nu al treilea, cum era cazul sau; de asemenea era de preferat ca el sa siba o constitutie atletica robusta, ceea ce iarasi nu se intamplase.Astfel, explicatia sa pentru simptomul prezentat de Rick a fost:
"În compunerea lui, fiecare al doilea cuvânt ("˜al doilea` este cuvântul important ) este scris greşit. Cum e scris? Ultimile două litere sunt inversate.
Se trăgea din părinţi libanezi. Avea două surori născute înaintea lui, şi în acea familie trebuiau inversate două lucruri. Dar ele nu pot fi inversate. »
Insa, in nenumarate randuri Erikson afirma ca nici nu este necesar sa cunoastem cauza problemei.Extrem de elocvent in acest sens este cazul sorei medicale Betty, pe care el o foloseste ca si subiect în 6 octombrie, 1956, la un congres naţional al psihiatrilor, pe tema hipnozei, la Spitalul de Stat Boston. Betty era în terapie psihanalitică de doi ani, Avea o depresie. Şi mai era şi suicidală. Déjà isi donase proprietatea personala. Era orfană si nu avea fraţi. Anuntase ca după ce o să demisioneze, pe 20 octombrie, o să se sinucidă.
În ziua următoare Betty n-a apărut la spital. Prietenii ei s-au alarmat. S-au dus la ea acasă. N-au găsit nici un bilet, nici un semn de Betty, nici o uniformă ... doar haine obişnuite. În cele din urmă, a fost chemată poliţia, dar corpul lui Betty n-a fost găsit nicăieri. Dispăruse complet iar Erickson şi doctorul Alex au fost consideraţi vinovaţi de sinuciderea ei.
Şaisprezece ani mai târziu, în iulie 1972, Erickson a primit un telefon, din Florida. O voce de femeie i-a zis "Probabil nu vă amintiţi de mine, sunt Betty, sora medicală pe care a-ţi folosit-o ca subiect pentru demonstrarea hipnozei, în 1956, la Spitalul Municipal Boston. Astăzi m-am gândit că poate aţi vrea să ştiţi ce s-a întâmplat cu mine".După ce am părăsit spitalul, în acea seară am mers la Comisia Maritimă de Recrutare şi am cerut o înscriere imediată în Corpul Medical al Marinei. »
Felul in care a decurs conversatia cu Betty in timpul acelui congres de la Boston, in timp ce ea era in transa, este exceptional. Aici o sa redau doar o scurta sumarizare oferita de Erickson :
« Deci, atunci când am mers în arboretum şi am pus-o să halucineze acolo, despre ce vorbeam eu ? Despre tablouri de viaţă: viaţa aşa cum este azi; viaţa de mâine; înmugurire; fructe; seminţe; "˜amprenta` diferită a fiecărei frunze de la fiecare plantă. Am mers la Zoo şi din nou, am discutat despre viaţă - viaţa tânără, viaţa matură, minunăţiile vieţii - tiparuri de migraţie. Şi-apoi am mers pe malul mării, unde nenumărate generaţii de până atunci găsiseră plăcere, unde nenumărate generaţii în viitor vor găsi plăcere şi unde generaţiile de azi îşi găsesc plăcerea. Şi misterele oceanului: migraţia balenelor; ţestoasele de mare; migraţia păsărilor; ceva ce omul nu poate înţelege dar care-l fascinează.Am numit toate lucrurile pentru care merită să trăieşti.
Ştiam că este depresivă şi suicidară, dar asta nu era decât informaţie generală. »
In ceea ce priveste teoria schimbarii in felul in care Milton Erikson practica psihoterapia, consider ca este esentiala utilizarea resurselor inconstiente. Pentru acesta, inconstientul era locul in care subiectul poate gasi, cu ajutorul contextual al terapeutului, solutia la problemele sale, solutii neutilizate din cauza limitelor determinate de experientele constiente ale subiectului.Spre deosebire de ceea ce se intampla in constient, in inconstient capacitatile individului raman intacte, neexplorate si neexploatate. De aceea M.Erickson prezenta schimbarea terapeutica la fel ca pe un proces de depasire a limitelor constiente, ca pe o extensie a ceea ce pacientul stia déjà . (J.Haley, 1984 ) . Psihoterapia nu face altceva decat sa repuna clientul pe drumul cel bun, il pune in situatia de a accede la o noua cunoastere care merge din inconstient spre constienul individului.Se intampla ca si cum noua cunoastere exista in inconstient si prin terapie ea a prins forma la nivel constient. Erickson afirma, de asemenea, ca inconstientul poate ramane inconstient, el citand cazul multor pacienti care si-au rezolvat problemele fara a constientiza constinutul conflictelor intrapsihice inconstiente.
Una din afirmatiile lui Erickson, foarte dragi mie este urmatoarea :
« Sunt lucruri pe care le stii, dar inca nu stii ca le stii. Atunci cand vei stii ceea ce nu stii ca stii, te vei schimba... »
Raporandu-ma strict la lectura pe care o am pana in momentul actual despre Milton Erikson, pot sa enumar cateva din rolurile pe care el considera ca e necesar sa le aiba un psihoterapeut.Astfel, el vorbeste mai intai despre rolul de a crea o ambianta favorabila clientului, deoarece acesta este cel care face terapia, iar terapeutul il ajuta sa scoata la suprafata lucrurile pe care le-a reprimat şi lucrurile de care, dintr-un motiv sau altul, le-a uitat.
Un alt rol este acela de a avea o atitudine increzatoare, care sa comunice clientului mesajul"Poti sa-ti atingi scopul!"
"Prea mulţi terapeuţi spun "Sper să vă pot ajuta", exprimând astfel o îndoială. Eu n-am exprimat nici un fel de îndoială atunci când i-am spus ei să intre în transă. N-am avut nici o îndoială în ceea ce-o priveşe pe ea. (Erickson arată către Carol ) . Şi nici despre cele două de-acolo. (Erickson arată către două femei care stau pe canapea. ) Am fost sigur de mine în totalitate."
A asculta cu atentie cuvintele clientului si a nu presupune ca intelegi prea repede este esential pentru Erikson.Si elocvent in acest sens este exemplul cu femeia care vine in cabinetul sau cerandu-i sa o vindece de fobia de avioane, dar care la un momet dat, in timpul conversatiei afirma : "Mă simt confortabil în avion dar cand se ridică de pe sol, încep să tremur".De fapt, problema ei era alta...
Si nu in ultimul rand, rolul sau era de a adapta terapia astfel incat sa vina in intampinarea nevoilor fiecarui client in parte.
In ceea ce priveste felul in care facea terapie M.Erickson ar fi atat de multe de zis...Dar poate esential este, asa cum am mai precizat anterior, faptul ca el oferea experiente ; psihoterapia lui nu se reducea doar la a induce transa hipnotica, a conduce discutia pentru a atinge anumite obiective si apoi a scoate subiectul din transa.
« Oamenii vin la voi pentru ajutor, când şi l-ar putea furniza singuri. O femeie vroia să se lase de fumat şi să piardă din greutate. I-am spus că putea s-o facă cu foarte puţin disconfort şi foarte multă satisfacţie. Mi-a spus "Nu mă pot abţine când e vorba de mâncat şi de fumat. Când e vorba să fac sport, mă pot abţine şi chiar mă abţin".
Eu am zis "Sunteţi o femeie foarte religioasă, nu-i aşa?" Mi-a zis "Da". Am zis "Promiteţi-mi solemn că veţi face lucrurile simple şi puţine pe care vi le voi cere". Apoi am zis "Ţineţi-vă chibriturile la subsolul casei. Locuiţi într-o casă cu două etaje şi mansardă. Fumaţi cât doriţi. Dar, ţineţi-vă chibriturile în subsol şi ţigările în mansardă. Când vreţi să fumaţi, coborâţi la subsol, luaţi un chibrit din cutia cu chibrituri şi puneţi-l pe cutie. Apoi alergaţi în mansardă şi luaţi-vă o ţigare, coborâţi la subsol şi aprindeţi-o. Aşa veţi face şi mult sport.
Şi mi-aţi spus că vă place să ciuguliţi mereu câte ceva. Ce-aţi vrea să faceţi - să alergaţi în casă sau în afara ei? Să faceţi multe ture şi apoi să intraţi în casă şi să mâncaţi ce doriţi?" A zis "Ar fi o idee bună". Am zis "Bine. Desigur, când veţi face un tort va trebui să-l tăiaţi în felii foarte subţiri. Pentru fiecare felie mâncată veţi înconjura casa o dată, alergând cât puteţi de repede. Dacă vreţi a doua felie de tort, veţi alerga de două ori mai mult în jurul casei".
E surprinzător cât de repede şi-a dorit să fumeze din ce în ce mai puţine ţigări... mai întâi jos la subsol ca să scoţi un chibrit din cutie, să-l laşi acolo şi să alergi la mansardă ca să iei o ţigare, să te întorci la subsol ca s-o aprinzi şi sa te bucuri de ea. Şi să alergi atât în jurul casei ca să poţi mânca apoi o felie de tort, apoi, să alergi de două ori pentru a doua felie, de trei ori mai mult (către grup ) pentru a treia ... şi a slăbit foarte frumos.
Ce e important nu e să faci totul ca la carte, să urmezi regulile aşa cum sunt scrise. Ceea ce e important e să-ţi faci pacientul să facă lucruri care-i fac foarte, foarte bine. »
Despre patternurile din activitatea hipnoterapeutica a lui Erikson (care reprezinta de altfel si fundamentul programarii neuro-lingvistice ) au scris, extrem de amanuntit Richard Bandler si John Grinder.Iar comentariul lui Erikson, care apare pe coperta acestei carti este urmatorul : « Citind aceasta carteam descoperit tehnici pe care le foloseam, insa nu eram constient de existenta lor». O afirmatie atat de simpla, si totusi atat de profunda pentru a oglindi stilul sau atat de original si de genial, in acelasi timp.
Chiar daca in nenumarate randuri, atat prin felul in care face sugestiile hipnotice cat si prin modalitatea de conversatie, da impresia de permisivitate si de oferire totala libertatii clientului (« Poti lesina in parcarea restaurantului, sau in restaurant langa masa aceasta, sau langa aceea », ii spune unui client cu care a iesit sa serveasca masa ), de extrem de multe ori adopta un stil foarte directiv, in special in trasarea sarcinilor :
« "Mamă, ţie îţi place să tricotezi, să croşetezi, să coşi şi să faci cuverturi din petice. Vei sta în bucătărie cu Jim în timp ce el copiază cartea pe care a ales-o. Vei sta liniştită, croşetând sau tricotând, de la ora cinci dimineaţa până la ora şapte. Asta pentru ca Jim să aibă suficient timp ca să să se îmbrace şi tatăl lui, la fel. Apoi vei pregăti micul dejun şi o zi obişnuită va începe. În fiecare dimineaţa, la ora cinci vei verifica patul lui Jim. Dacă este ud, îl vei trezi pe Jim, îl vei duce în bucătăie, fără să scoţi un cuvânt şi vei începe să coşi, iar Jim va incepe să copieze din carte. Şi în fiecare sâmbătă îmi vei aduce caietul cu ceea ce a copiat Jim din carte".
Crearea confuziei, surpriza, folosirea povestirlor, a metaforelor, anecdotelor, sugestiile deschise, compuse sau implicate, jocurile de cuvinte, limbajul negativ, seriile aprobative, lectura gandurilor sau juxtapunerea elementelor opuse, utilizarea abordarilor paradoxale sau invitatia adresata clientilor sau studentilor sai de a urca pe Squaw Peak, sunt doar cateva dintre modalitatile pe care cu atata maiestrie Milton Erickson le folosea in cea mai unica si originala combinatie posibila pentru fiecare persoana cu care intra in contact.
"Iar vocea mea te însoţeşte pretutindeni şi se transformă în vocea părinţilor tăi, a profesorilor tăi, a colegilor tăi de joacă şi în glasul vântului şi al ploii...."
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Bandler, R., Grinder, J., 2007, Tehnicile hipnoterapiei Ericksoniene, Ed.Curtea Veche
Dafinoiu, I., Vargha, J., L 2007, Hipnoza Clinica, Ed.Polirom
Erickson, H., M., 1991, My voice will go with you, W • W • Norton & Company, New York
Erickson, H., M., Rossi, E., L., 1992, Experiencing Hypnosis, Irvington Publishers, New York
Konya, A., Konya, Z. 2012. Terapie Familiala Sistemica, Ed.Polirom
Hipnoza centrata pe solutii - seminar sustinut de William Hudson O`Hanlon
Teaching seminar with Milton Erickson- Phoenix, 1979
Acest material ce poate constitui o resursa foarte valoroasa atat pentru psihoterapeuti, cat si pentru cei mai putini familiarizati cu acest domeniu, reda cateva dintre modalitatile fascinante prin care Milton Erikson practica psihoterapia. O sa includ idei despre cum am inteles eu ceea ce facea el, dar consider ca mult mai valoros este sa inserez povestirile spuse de el, exemplele folosite, deoarece fiecare in parte este o sursa insestimabila, iar fiecare dintre ele poate avea un ecou diferit pentru fiecare dintre noi.
Una din caracteristice practicii lui Erickson este faptul ca el refuza orice fel de teoretizare, afirmand raspicat ca terapia care se potriveste clientului X nu se va potrivi clientului Y. Marsa extraordinar de mult pe ideea ca fiecare individ este unic si terapeutul sa foloseasca tot ceea ce aduce clientul sau in terapie.De asemenea, el facea o distinctie clara intre constient si inconstient (dar intr-o maniera diferita de abordarea lui Freud )
"Când predau psihoterapie, eu pun accentul pe o stare de cunoaştere conştientă şi pe o stare de cunoaştere inconştienta. De dragul convenienţei, vorbesc despre conştient şi inconştient.
Conştientul reprezintă starea voastră de cunoaştere imediată. În mod conştient, voi realizaţi existenţa scaunului cu rotile, covoraşul de pe podea, pe ceilalţi, prezenţi aici, becurile, rafturile de cărţi, florile de cactus care înfloresc noaptea, pozele de pe pereţi, pe Contele Dracula agăţat pe peretele din spatele vostru. ("Contele Dracula " este confecţionat din lemn şi atârnă pe unul din pereţi ) . Cu alte cuvinte, vă împărţiţi atenţia între ceea ce spun eu şi tot ce vă înconjoară.
Mintea inconştientă cuprinde toate lucrurile pe care le-aţi învăţat de-alungul vieţii, dintre care multe aţi uitat complet, dar care vă servesc atunci când acţionaţi automat. O mare parte a comportamentului vostru se bazează pe o funcţionare automată a acestor amintiri uitate. De exemplu, o să mă iau de tine. (Erickson zâmbneşte adresându-i-se lui Christine, un medic din California, care are un puternic accent german ) Ştii cum faci ca să mergi? Ca să te ridici în picioare? Poţi, te rog, să-mi spui cum faci să te ridici în picioare?"............................................
Eu a trebuit să învăţ să mă ridic în picioare, de două ori - o dată când eram copil şi o dată când aveam 18 ani. La 17 ani eram total paralizat. Aveam o surioară care mergea de-a buşilea de colo-colo şi mă uitam să văd cum se ridică în picioare. Şi, de la surioara mea, cu 17 ani mai mică decât mine, am învăţat cum să mă ridic în picioare..............................................................................................................................................
(Erickson vorbeşte privind către podea ) Bun. În psihoterapie îl înveţi pe pacient să folosească o grămadă de lucruri pe care deja le ştie, pe care le-a învăţaat acum mult timp şi de care nu-şi aduce aminte că le-a învăţat.............. ("Teaching seminar with Milton Erickson", Phoenix, 1979 )
In ceea ce priveste felul in explica Milton Erikson formarea problemelor, imi este extrem de greu sa prezint o teorie. Poate pentru ca nu exista una...Asta pentru ca abordarea fiecaruia dintre clientii sai era unica. Ma pot gandi doar la un singur lucru...undeva el afirma ca, la un moment dat, pe parcursul vietii, in inconstient se formeaza anumite asocieri care pot avea consecinte neplacute, in acest caz rolul terapeutului fiind acela de a rupe aceste asocieri si de a crea altele noi.
Pentru a exemplifica asta, prezint exemplul lui Rick, un baiat de 17 ani nascut din parinti libanezi, pe care mama sa il aduce la cabinetul lui Erickson spunand ca acesta se balbaie.
Dupa ce asculta povestea de viata a familiei sale, ii da lui Rick sarcina de a scrie alfabetul, literele de la 1 la 10 si o compunere. Asa arata rezolvarea sarcinii sale :
« Tema lui Rick
9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
z y x w v u t s r q p o n m l k j i h g f e d c b a
Istorai vieţii
Crde că eset un atl motiv pentru care mă bâlbiâ, pe care un l-am discutta încă. Eu crde, totuşi, că motivlu este dora unul minro. Şi totuiş, dumneavoastră aţi putae crede că acest motvi un a contribuit delco la bălbăiaal mea.
În copilărie, paăn în claas a patar vedeam foarte grue. Chiar şi muca, gerutatae mea ăcru şi coboaăr. Mă îngrşa ecez sau douăzeic de kilograme, apio ţni cură de slăbire şi piedr din greutate. Chiar şi acmu, am hotărtâ să ţin regim. Am obseravt că atunci câdn sutn nervos greutatea mae (creşte ) (creşate ) creşate fiindcă atunic eu ..."
Iata ce i-a spus Erickson lui Rick:
"Rick, te-am ascultat. Sunt foarte nedumerit cu privire la zgomotele pe care le faci atunci cănd vorbeşti. Te voi mai vedea de căteva ori pentru că să încep să pricep ce nu merge". După ce l-am văzut, în total 14 ore, i-am zis "Rick, te-am ascultat atent. Ţi s-a spus încă de când aveai un an că te bâlbâi. Ai tot auzit asta de la psihanalişti, psihiatri, medici, în general, de la profesorii tăi, logopezi, psihologi şi oricine altcineva". Am zis "Rick, te-am ascultat cu atenţie. Eu nu cred că tu te bâlbâi. »
Explicatia pentru aparitia problemei in aceasta situatie este una particulara, care probabil nu se mai poate aplica nici unui alt pacient.In urma discutiei cu mama sa a aflat multe despre regulile impuse de cultura libaneza precum si faptul ca ar fi fost de dorit ca Rick sa fie primul nascut, nu al treilea, cum era cazul sau; de asemenea era de preferat ca el sa siba o constitutie atletica robusta, ceea ce iarasi nu se intamplase.Astfel, explicatia sa pentru simptomul prezentat de Rick a fost:
"În compunerea lui, fiecare al doilea cuvânt ("˜al doilea` este cuvântul important ) este scris greşit. Cum e scris? Ultimile două litere sunt inversate.
Se trăgea din părinţi libanezi. Avea două surori născute înaintea lui, şi în acea familie trebuiau inversate două lucruri. Dar ele nu pot fi inversate. »
Insa, in nenumarate randuri Erikson afirma ca nici nu este necesar sa cunoastem cauza problemei.Extrem de elocvent in acest sens este cazul sorei medicale Betty, pe care el o foloseste ca si subiect în 6 octombrie, 1956, la un congres naţional al psihiatrilor, pe tema hipnozei, la Spitalul de Stat Boston. Betty era în terapie psihanalitică de doi ani, Avea o depresie. Şi mai era şi suicidală. Déjà isi donase proprietatea personala. Era orfană si nu avea fraţi. Anuntase ca după ce o să demisioneze, pe 20 octombrie, o să se sinucidă.
În ziua următoare Betty n-a apărut la spital. Prietenii ei s-au alarmat. S-au dus la ea acasă. N-au găsit nici un bilet, nici un semn de Betty, nici o uniformă ... doar haine obişnuite. În cele din urmă, a fost chemată poliţia, dar corpul lui Betty n-a fost găsit nicăieri. Dispăruse complet iar Erickson şi doctorul Alex au fost consideraţi vinovaţi de sinuciderea ei.
Şaisprezece ani mai târziu, în iulie 1972, Erickson a primit un telefon, din Florida. O voce de femeie i-a zis "Probabil nu vă amintiţi de mine, sunt Betty, sora medicală pe care a-ţi folosit-o ca subiect pentru demonstrarea hipnozei, în 1956, la Spitalul Municipal Boston. Astăzi m-am gândit că poate aţi vrea să ştiţi ce s-a întâmplat cu mine".După ce am părăsit spitalul, în acea seară am mers la Comisia Maritimă de Recrutare şi am cerut o înscriere imediată în Corpul Medical al Marinei. »
Felul in care a decurs conversatia cu Betty in timpul acelui congres de la Boston, in timp ce ea era in transa, este exceptional. Aici o sa redau doar o scurta sumarizare oferita de Erickson :
« Deci, atunci când am mers în arboretum şi am pus-o să halucineze acolo, despre ce vorbeam eu ? Despre tablouri de viaţă: viaţa aşa cum este azi; viaţa de mâine; înmugurire; fructe; seminţe; "˜amprenta` diferită a fiecărei frunze de la fiecare plantă. Am mers la Zoo şi din nou, am discutat despre viaţă - viaţa tânără, viaţa matură, minunăţiile vieţii - tiparuri de migraţie. Şi-apoi am mers pe malul mării, unde nenumărate generaţii de până atunci găsiseră plăcere, unde nenumărate generaţii în viitor vor găsi plăcere şi unde generaţiile de azi îşi găsesc plăcerea. Şi misterele oceanului: migraţia balenelor; ţestoasele de mare; migraţia păsărilor; ceva ce omul nu poate înţelege dar care-l fascinează.Am numit toate lucrurile pentru care merită să trăieşti.
Ştiam că este depresivă şi suicidară, dar asta nu era decât informaţie generală. »
In ceea ce priveste teoria schimbarii in felul in care Milton Erikson practica psihoterapia, consider ca este esentiala utilizarea resurselor inconstiente. Pentru acesta, inconstientul era locul in care subiectul poate gasi, cu ajutorul contextual al terapeutului, solutia la problemele sale, solutii neutilizate din cauza limitelor determinate de experientele constiente ale subiectului.Spre deosebire de ceea ce se intampla in constient, in inconstient capacitatile individului raman intacte, neexplorate si neexploatate. De aceea M.Erickson prezenta schimbarea terapeutica la fel ca pe un proces de depasire a limitelor constiente, ca pe o extensie a ceea ce pacientul stia déjà . (J.Haley, 1984 ) . Psihoterapia nu face altceva decat sa repuna clientul pe drumul cel bun, il pune in situatia de a accede la o noua cunoastere care merge din inconstient spre constienul individului.Se intampla ca si cum noua cunoastere exista in inconstient si prin terapie ea a prins forma la nivel constient. Erickson afirma, de asemenea, ca inconstientul poate ramane inconstient, el citand cazul multor pacienti care si-au rezolvat problemele fara a constientiza constinutul conflictelor intrapsihice inconstiente.
Una din afirmatiile lui Erickson, foarte dragi mie este urmatoarea :
« Sunt lucruri pe care le stii, dar inca nu stii ca le stii. Atunci cand vei stii ceea ce nu stii ca stii, te vei schimba... »
Raporandu-ma strict la lectura pe care o am pana in momentul actual despre Milton Erikson, pot sa enumar cateva din rolurile pe care el considera ca e necesar sa le aiba un psihoterapeut.Astfel, el vorbeste mai intai despre rolul de a crea o ambianta favorabila clientului, deoarece acesta este cel care face terapia, iar terapeutul il ajuta sa scoata la suprafata lucrurile pe care le-a reprimat şi lucrurile de care, dintr-un motiv sau altul, le-a uitat.
Un alt rol este acela de a avea o atitudine increzatoare, care sa comunice clientului mesajul"Poti sa-ti atingi scopul!"
"Prea mulţi terapeuţi spun "Sper să vă pot ajuta", exprimând astfel o îndoială. Eu n-am exprimat nici un fel de îndoială atunci când i-am spus ei să intre în transă. N-am avut nici o îndoială în ceea ce-o priveşe pe ea. (Erickson arată către Carol ) . Şi nici despre cele două de-acolo. (Erickson arată către două femei care stau pe canapea. ) Am fost sigur de mine în totalitate."
A asculta cu atentie cuvintele clientului si a nu presupune ca intelegi prea repede este esential pentru Erikson.Si elocvent in acest sens este exemplul cu femeia care vine in cabinetul sau cerandu-i sa o vindece de fobia de avioane, dar care la un momet dat, in timpul conversatiei afirma : "Mă simt confortabil în avion dar cand se ridică de pe sol, încep să tremur".De fapt, problema ei era alta...
Si nu in ultimul rand, rolul sau era de a adapta terapia astfel incat sa vina in intampinarea nevoilor fiecarui client in parte.
In ceea ce priveste felul in care facea terapie M.Erickson ar fi atat de multe de zis...Dar poate esential este, asa cum am mai precizat anterior, faptul ca el oferea experiente ; psihoterapia lui nu se reducea doar la a induce transa hipnotica, a conduce discutia pentru a atinge anumite obiective si apoi a scoate subiectul din transa.
« Oamenii vin la voi pentru ajutor, când şi l-ar putea furniza singuri. O femeie vroia să se lase de fumat şi să piardă din greutate. I-am spus că putea s-o facă cu foarte puţin disconfort şi foarte multă satisfacţie. Mi-a spus "Nu mă pot abţine când e vorba de mâncat şi de fumat. Când e vorba să fac sport, mă pot abţine şi chiar mă abţin".
Eu am zis "Sunteţi o femeie foarte religioasă, nu-i aşa?" Mi-a zis "Da". Am zis "Promiteţi-mi solemn că veţi face lucrurile simple şi puţine pe care vi le voi cere". Apoi am zis "Ţineţi-vă chibriturile la subsolul casei. Locuiţi într-o casă cu două etaje şi mansardă. Fumaţi cât doriţi. Dar, ţineţi-vă chibriturile în subsol şi ţigările în mansardă. Când vreţi să fumaţi, coborâţi la subsol, luaţi un chibrit din cutia cu chibrituri şi puneţi-l pe cutie. Apoi alergaţi în mansardă şi luaţi-vă o ţigare, coborâţi la subsol şi aprindeţi-o. Aşa veţi face şi mult sport.
Şi mi-aţi spus că vă place să ciuguliţi mereu câte ceva. Ce-aţi vrea să faceţi - să alergaţi în casă sau în afara ei? Să faceţi multe ture şi apoi să intraţi în casă şi să mâncaţi ce doriţi?" A zis "Ar fi o idee bună". Am zis "Bine. Desigur, când veţi face un tort va trebui să-l tăiaţi în felii foarte subţiri. Pentru fiecare felie mâncată veţi înconjura casa o dată, alergând cât puteţi de repede. Dacă vreţi a doua felie de tort, veţi alerga de două ori mai mult în jurul casei".
E surprinzător cât de repede şi-a dorit să fumeze din ce în ce mai puţine ţigări... mai întâi jos la subsol ca să scoţi un chibrit din cutie, să-l laşi acolo şi să alergi la mansardă ca să iei o ţigare, să te întorci la subsol ca s-o aprinzi şi sa te bucuri de ea. Şi să alergi atât în jurul casei ca să poţi mânca apoi o felie de tort, apoi, să alergi de două ori pentru a doua felie, de trei ori mai mult (către grup ) pentru a treia ... şi a slăbit foarte frumos.
Ce e important nu e să faci totul ca la carte, să urmezi regulile aşa cum sunt scrise. Ceea ce e important e să-ţi faci pacientul să facă lucruri care-i fac foarte, foarte bine. »
Despre patternurile din activitatea hipnoterapeutica a lui Erikson (care reprezinta de altfel si fundamentul programarii neuro-lingvistice ) au scris, extrem de amanuntit Richard Bandler si John Grinder.Iar comentariul lui Erikson, care apare pe coperta acestei carti este urmatorul : « Citind aceasta carteam descoperit tehnici pe care le foloseam, insa nu eram constient de existenta lor». O afirmatie atat de simpla, si totusi atat de profunda pentru a oglindi stilul sau atat de original si de genial, in acelasi timp.
Chiar daca in nenumarate randuri, atat prin felul in care face sugestiile hipnotice cat si prin modalitatea de conversatie, da impresia de permisivitate si de oferire totala libertatii clientului (« Poti lesina in parcarea restaurantului, sau in restaurant langa masa aceasta, sau langa aceea », ii spune unui client cu care a iesit sa serveasca masa ), de extrem de multe ori adopta un stil foarte directiv, in special in trasarea sarcinilor :
« "Mamă, ţie îţi place să tricotezi, să croşetezi, să coşi şi să faci cuverturi din petice. Vei sta în bucătărie cu Jim în timp ce el copiază cartea pe care a ales-o. Vei sta liniştită, croşetând sau tricotând, de la ora cinci dimineaţa până la ora şapte. Asta pentru ca Jim să aibă suficient timp ca să să se îmbrace şi tatăl lui, la fel. Apoi vei pregăti micul dejun şi o zi obişnuită va începe. În fiecare dimineaţa, la ora cinci vei verifica patul lui Jim. Dacă este ud, îl vei trezi pe Jim, îl vei duce în bucătăie, fără să scoţi un cuvânt şi vei începe să coşi, iar Jim va incepe să copieze din carte. Şi în fiecare sâmbătă îmi vei aduce caietul cu ceea ce a copiat Jim din carte".
Crearea confuziei, surpriza, folosirea povestirlor, a metaforelor, anecdotelor, sugestiile deschise, compuse sau implicate, jocurile de cuvinte, limbajul negativ, seriile aprobative, lectura gandurilor sau juxtapunerea elementelor opuse, utilizarea abordarilor paradoxale sau invitatia adresata clientilor sau studentilor sai de a urca pe Squaw Peak, sunt doar cateva dintre modalitatile pe care cu atata maiestrie Milton Erickson le folosea in cea mai unica si originala combinatie posibila pentru fiecare persoana cu care intra in contact.
"Iar vocea mea te însoţeşte pretutindeni şi se transformă în vocea părinţilor tăi, a profesorilor tăi, a colegilor tăi de joacă şi în glasul vântului şi al ploii...."
REFERINTE BIBLIOGRAFICE
Bandler, R., Grinder, J., 2007, Tehnicile hipnoterapiei Ericksoniene, Ed.Curtea Veche
Dafinoiu, I., Vargha, J., L 2007, Hipnoza Clinica, Ed.Polirom
Erickson, H., M., 1991, My voice will go with you, W • W • Norton & Company, New York
Erickson, H., M., Rossi, E., L., 1992, Experiencing Hypnosis, Irvington Publishers, New York
Konya, A., Konya, Z. 2012. Terapie Familiala Sistemica, Ed.Polirom
Hipnoza centrata pe solutii - seminar sustinut de William Hudson O`Hanlon
Teaching seminar with Milton Erickson- Phoenix, 1979
Olivia Stupar - Cabinet Individual de Psihologie şi Psihoterapie
Recomandă acest cabinet
